Publicitate
Armata egipteană a precizat că ministrul egiptean al apărării, generalul Mohamed Zaki, s-a deplasat în Coreea de Sud pe 1 februarie pentru a participa la ceremonia de semnare. Odată cu contractul de vânzare, că cele două țări au semnat și două memorandumuri de înțelegere privind cooperarea militară reciprocă.
Anunțul a venit la două săptămâni după ce președintele egiptean, Abdel Fattah Al-Sisi, s-a întâlnit cu omologul său sud-coreean, Moon Jae-in, la Cairo, cu ocazia primei vizite a unui președinte sud-coreean în Egipt în ultimii 16 ani.
Egiptul va avea si una dintre cele mai mari flote de aeronave de transport Hercules C-130
În același timp, trebuie observat că acordul de achiziții din Coreea de Sud a fost semnat la doar o săptămână după ce Administrația președintelui american Joe Biden a aprobat încă o vânzare masivă de arme în valoare de 2,5 miliarde de dolari către Egipt. Aceasta a vizat vânzarea a 12 avioane de transport militar Super Hercules C-130 și sisteme radar de apărare aeriană.
Pe 25 ianuarie, Departamentul de Stat a anunțat vânzarea de arme, declarând că "va sprijini politica externă și securitatea națională a SUA, ajutând la îmbunătățirea securității unui important aliat non-NATO care continuă să fie un partener important strategic în Orientul Mijlociu".
Însă, la câteva zile după ce vânzarea a fost aprobată, pe 28 ianuarie, Washingtonul a anunțat că va anula un ajutor militar în valoare de 130 de milioane de dolari pentru Egipt, din cauza problemelor legate de respectarea drepturilor omului.
În septembrie 2021, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a aprobat eliberarea a 300 de milioane de dolari în finanțare militară străină către Egipt, dar a reținut alte 130 de milioane de dolari, afirmând că guvernul egiptean va trebui să îndeplinească "condiții specifice legate de drepturile omului" până la sfârşitul lunii ianuarie pentru a debloca suma.
Departamentul de Stat a declarat că guvernul Egiptului a făcut progrese semnificative în ceea ce privește condițiile stabilite de Washington, dar, până în prezent, nu le-ar fi îndeplinit pe deplin.
Întărirea armatei nu vizează doar factorii externi
Egiptul este unul dintre principalii importatori de arme din lume și și-a consolidat forțele armate prin încheierea de tranzacții cu arme atât cu națiunile occidentale, cât și cu Rusia. Cu toate acestea, în ultimii ani, de când președintele egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, a preluat puterea în 2014, Cairo a condus o represiune la scară largă împotriva disidenței, închizând mii de oameni, în mare parte islamiști, dar și activiști laici, implicați în 2011 în revolta din curentul Primăvară arabă, care l-a răsturnat pe președintele de atunci Hosni Mubarak.
Egiptul a impus apoi stare de urgență în aprilie 2017, după atacurile unui grup afiliat ISIS împotriva a două biserici copte din Tanta și Alexandria, incidente soldate cu 44 de morți și 126 de răniți. Starea de urgență a permis arestarea fără mandat, urmărirea rapidă a suspecților și înființarea de instanțe speciale. De atunci, starea de urgență a fost prelungită de mai multe ori. Cu toate acestea, pe 25 octombrie, Al-Sisi a anunțat că, la expirarea ultimei prelungiri a stării de urgență, guvernul său nu va mai reînnoi această măsură.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
