,,Obiectivul meu este Statele Unite ale Europei - după modelul unor state federale precum Elveţia, Germania sau SUA'', spunea Ursula von der Leyen într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel în 2011. Cinci ani mai târziu ea relua aceeaşi idee într-un interviu pentru Die Zeit, adăugând: ''Îmi imaginez Europa copiilor şi nepoţilor mei nu ca o uniune de state care se împiedică de interese naţionale''.
Ca ministru german al apărării, ea a pledat pentru o ''Uniune a apărării'' şi crearea unei ''armate a europenilor'', susţinând însă că o cooperare militară sporită în cadrul UE nu este o iniţiativă concurentă cu NATO. ''Vrem să rămânem transatlantici, dar vrem de asemenea să devenim mai europeni'', a spus Ursula von der Leyen.
În politica externă a pledat pentru o abordare mai dură faţă de Rusia, dar în acelaşi timp a respins în 2014 ideea furnizării de arme către Ucraina, argumentând că astfel conflictul din estul Ucrainei s-ar amplifica. În ianuarie ea a avertizat UE că nu-şi apără suficient interesele în faţa Chinei, afirmând că ''acolo unde Rusia atacă militar în zona cibernetică, China atacă prin mijloace economice''.
Tot ca ministru al apărării, Ursula von der Leyen a fost foarte vocală în riposta împotriva preşedintelui american Donald Trump, care a acuzat Germania că îşi aduce o contribuţie (financiară) prea redusă în cadrul NATO. ',,O parte a societăţii americane a uitat ce a făcut odinioară America măreaţă ... optimismul, spiritul inovator, propria sa imagine de melting pot (concept care defineşte integrarea şi asimilarea imigranţilor în societatea americană - n.red)'', spunea ea anul trecut într-un interviu acordat publicaţiei Die Zeit, apreciind totodată că ''America înseamnă mai mult decât preşedinţii ei''.
La fel ca mulţi politicieni europeni, notează Politico.eu, Von der Leyen vede Brexitul ca pe o tragedie ''din care vom pierde toţi'', dar nu a pledat pentru un al doilea referendum în Regatul Unit, pentru că ''ei au votat să plece''.
În chestiunea statului de drept, ea a iritat Polonia în 2017, când a spus că ''rezistenţa democratică sănătoasă a tinerei generaţii în Polonia trebuie susţinută''.
Ursula von der Leyen a criticat şi Ungaria după ce poliţia acestei ţări a intervenit cu gaze lacrimogene la frontieră pentru a opri intrarea migranţilor. ,,Este ceva inacceptabil şi împotriva regulilor noastre europene (...) Refugiaţii au dreptul să fie trataţi decent'', a subliniat ea atunci.
De altfel, Ursula von der Leyen a susţinut politica uşilor deschise faţă de migranţi promovată de cancelarul Angela Merkel şi chiar a găzduit pentru scurt timp la ea acasă un refugiat sirian pe care l-a ajutat să-şi găsească de lucru. ,,Foarte mulţi refugiaţi doresc să-şi găsească locul în Germania şi să facă ceva în Germania. Trebuie să ne asumăm şi să susţinem această direcţie, apoi integrarea lor va fi un succes'', a indicat viitoarea şefă a Comisiei Europene.
Cât despre ideologia de gen, Ursula von der Leyen a fost ea însăşi ţinta unor ironii sexiste, presa numind-o odată ''super-mama'' (are şapte copii), şi a fost foarte activă în susţinerea parităţii de gen şi a egalităţii salariale între bărbaţi şi femei, cerând în guvern să fie instituite inclusiv cote pentru femei în conducerea companiilor şi în armată, propunere care totuşi nu a fost agreată de partidul său Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi nici măcar de Angela Merkel. Mai mult, ea a provocat indignare în propria sa formaţiune conservatoare când a cerut să li se permită cuplurilor LGBT să adopte copii - căsătoria între persoanele de acelaşi sex a fost legalizată în Germania în 2017.
Propunerea liderilor europeni ca Ursula von der Leyen să fie preşedinte al Comisiei Europene a provocat tensiuni în interiorul marii coaliţii guvernamentale de la Berlin formată din creştin-democraţi şi social-democraţi. Fostul lider al acestora din urmă, Martin Schulz, a descris-o drept ''cel mai slab ministru'' din actualul guvern, adăugând că ''acest lucru este aparent suficient pentru a deveni preşedinte al Comisiei'', într-o postare pe Twitter citată de Politico.eu într-un alt articol intitulat ''Adevărul incomod despre Ursula von der Leyen''.
În acest articol ea este criticată pentru modul cum a gestionat Ministerul Apărării, un fost ministru estimând că ''starea Bundeswehr-ului (armata germană n.red) este catastrofală'', şi pentru unele suspiciuni de corupţie în încheierea unor contracte de consultanţă şi a celui de modernizare a navei de instrucţie pentru forţele navale ''Gorch Fock'', acesta din urmă având în final un cost de zece ori mai mare decât cel prevăzut iniţial.
Ursula von der Leyen a declarat miercuri că are nevoie de două săptămâni pentru a-şi prezenta "viziunea" privind UE. Ea are nevoie şi de votul favorabil al Parlamentului European pentru a putea prelua din luna noiembrie conducerea Comisiei Europene de la Jean-Claude Juncker. Acesta din urmă a descris-o joi drept o "europeană adevărată", după o întâlnire la Bruxelles.
"Încântat să o primesc pe Von der Leyen cu braţele deschise la Comisia Europeană astăzi. O europeană adevărată, gândim la fel când vine vorba de apărarea intereselor UE", a scris Juncker pe Twitter.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
