Studiul este semnat de George Scutaru, CEO, New Strategy Center, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și Ion Cristea, Expert Relații Internaționale, New Strategy Center.
DefenseRomania prezintă integral expertiza AICI și subliniază ceea ce NSC arată că ca fiind următoarea mare bătălie: Alegerile parlamentare din 2025.
„Pentru forțele pro-europene, victoria în alegerile prezidențiale a Maiei Sandu nu reprezintă o înfrângere totală a încercărilor Rusiei de a destabiliza țara. Alegerile parlamentare din 2025 vor oferi Rusiei o nouă oportunitate de a submina parcursul proeuropean al Republicii Moldova și de a impune în Parlament o majoritate care să saboteze procesul de reforme început de președintele Maia Sandu și Guvernul proeuropean. Rusia va încerca să repete situația din Georgia, când președintele prooccidental Salome Zourabichvili este izolată, iar Guvernul și majoritatea care o susține în Parlament adoptă o legislație controversată în privința drepturilor omului, încetinește reformele și intră astfel în conflict cu UE și SUA. Fără să intervină armat, Rusia a blocat în prezent apropierea Georgiei de UE, obținând o victorie strategică importantă în confruntarea cu Occidentul.
Pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare în Republica Moldova și susținut de președinta Maia Sandu, provocarea majoră nu va fi doar obținerea unei victorii în alegerile parlamentare din 2025, ci mai ales capacitatea de a forma o majoritate parlamentară dedicată unui program reformist, necesar pentru a continua procesul de integrare europeană a țării. Un factor esențial pentru viitoarele alegeri va fi poziționarea Partidului Mișcarea Alternativă Națională, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, care ar putea influența semnificativ echilibrul de forțe. Deși Ion Ceban are un trecut politic controversat, fiind fost membru al Partidului Comuniștilor și ulterior al Partidului Socialiștilor, acuzat de presa independentă de întâlniri cu agenți FSB, el se prezintă acum drept un pro-european convins. În calitate de primar al Chișinăului, Ceban a demonstrat capacitatea de a colabora eficient cu oficiali români și de a atrage investiții din Uniunea Europeană, având numeroase întâlniri cu primari, lideri de consilii județene și politicieni români, în special ai Partidului Social Democrat, partid aflat acum la guvernare în România.
În același timp, Ceban se evidențiază ca un critic al PAS și, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, este de așteptat ca partidul său se poziționeze ca o forță politică alternativă la actuala guvernare. Declarația sa în momentul în care a votat la turul doi al alegerilor prezidențiale a fost neutră, fără a fi critic față de actualul președinte, îndemnând doar ca cetățenii să iasă la vot.
Războiul hibrid al Rusiei nu se va opri. Șantajul gazului și noi acțiuni hibride de amploare
Șantajul gazului Federația Rusă va declanșa noi acțiuni hibride de amploare pentru a submina șansele la alegeri ale guvernării pro-europene. Există o posibilitate foarte mare ca Moscova să declanșeze o nouă criză energetică, în contextul deciziei Ucrainei de a nu prelungi după 31 decembrie 2024 contractul cu Gazprom pentru tranzitul gazelor spre Europa. În acest fel, regiunii separatiste Transnistria, care beneficiază de 30 de ani, încă de la înființarea sa, de gazul gratis din Rusia, i se poate întrerupe sau limita accesul la acest gazul, fapt ce ar declanșa mari probleme sociale. Nu este vorba doar de gazul necesar consumului domestic, ci și de cel folosit în industria Transnistriei. Combinatul metalurgic și fabrica de ciment de la Râbnița și centrala de producere a energiei electrice de la Cuciurgani, care folosesc toate gazul gratis rusesc, reprezintă principalii contributori la buget și asigură stabilitatea regiunii separatiste prin veniturile pe care le generează, necesare susțineri cheltuielilor publice în Transnistria.
Rusia poate blama Ucraina pentru situația creată, inclusiv să afirme că nu mai poate asigura transportul gazului prin hub-ul din orașul Sudja, aflat în zona ocupată de Ucraina în regiunea Kursk, generând o criză energetică și socială și forțând Chișinăul să gestioneze o situație dificilă chiar înainte de alegerile parlamentare. Republica Moldova nu are resursele financiare necesare pentru asigura stabilitatea Transnistriei, o regiune cu 366.532 locuitori, de aceea va trebui să fie rapid ajutată de UE și mai ales de România. În plus, trebuie menționat faptul că Centrala de la Cuciurgan, situată în Transnistria, furnizează energie electrică Republicii Moldova la un preț sub nivelul pieței, beneficiind de o marjă considerabilă datorită absenței costurilor pentru materia primă.
Deci în afară de presiunea asupra Guvernului de la Chișinău pentru a gestiona o criză umanitară în Transnistria, Rusia poate genera și o criză energetică în Moldova. Conform ministrului moldovean al energiei, Victor Parlicov, gazul rusesc ar putea fi livrat Transnistriei pe ruta Turcia-Bulgaria-România. Totuși, există incertitudini cu privire la intențiile Gazprom de a redirecționa furnizările în acest mod, deoarece, până în prezent, Gazprom nu a rezervat nicio capacitate de tranzit de gaz pe ruta menționată.
O altă soluție ar fi ca Moldova să încheie cu Ucraina un contract de tranzit pentru preluarea gazului de la granița cu Rusia, plătind tranzitul direct Ucrainei, astfel încât Gazprom să nu mai fie implicat în acest proces. Au fost negocieri purtate între compania Moldovagaz și Gazprom la Sankt Petersburg, fără a exista un rezultat până în acest moment.
Rusia va continua acțiunile pentru destabilizarea Republicii Moldova
Lunile următoare vor fi cruciale pentru Republica Moldova, necesitând unitatea tuturor forțelor pro-europene și un grad mai mare de maturitate politică din partea politicienilor cu viziuni pro-europene. În comparație cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020, Maia Sandu a obținut în 2024 un plus de aproape 170.000 de voturi în primul tur, reflectând o creștere semnificativă a susținerii electorale. Cu toate acestea, dificultățile actualelor alegeri au fost amplificate nu doar de tentativele de corupere a electoratului, ci și de un vot de protest real din partea cetățenilor împotriva partidului PAS, care a obținut majoritatea parlamentară în 2021.
Republica Moldova a traversat din 2020 și până acum o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic și social, marcată de criza Covid19, apoi de criza energetică de la nivel european, instrumentată de Rusia, urmată de războiul din Ucraina, o inflație record de 34%, toate acestea erodând încrederea în Guvern. Maia Sandu va trebui să opereze remanieri în Guvern, să accelereze implementarea unor reforme și, totodată, să contribuie la consolidarea unei opoziții democratice capabile să atragă voturile alegătorilor nemulțumiți din cadrul taberei pro-europene, toate acestea pentru a crește șansele formării unei majorități reformiste după alegeri.
Totodată, asigurarea integrității procesului electoral este esențială, mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025. Persistența practicilor de corupere electorală ar putea transforma Republica Moldova într-un stat în care alegerile își pierd semnificația, iar rezultatele sunt dominate de o singură forță. Această realitate ar submina considerabil parcursul pro-european al țării, semnalând instabilitate, insecuritate și incapacitatea de a garanta respectarea statului de drept.
Trebuie ținut cont de faptul că Rusia și-a rafinat tacticile, susținând în continuare politicieni și formațiuni cu un profil și discurs pro-rus, dar, în același timp, construind sprijin și pentru anumiți politicieni care încearcă să se prezinte ca fiind deschiși idealurilor proeuropene. Această strategie are ca scop extinderea bazei sale electorale, atrăgând voturi din multiple segmente ale electoratului moldovean. Pentru Moscova, noul Guvern format după alegerile parlamentare din 2025 nu trebuie să fie neapărat pro-rus vizibil, ci să aibă o politică policentrică, care să pledeze pentru reluarea legăturilor cu Moscova și deschiderea spre China. Adoptarea unor legi controversate, așa cum s-a întâmplat în Georgia, va face ca procesul de reforme să fie tergiversat, iar relația cu UE să fie viciată.
În final, se va clama că UE nu vrea Moldova sau o vrea în niște condiții care înseamnă pierderea tradițiilor și identității naționale, așa că singura soluție este ca Moldova să se îndrepte din nou spre Rusia, pentru că Moscova acceptă Moldova așa cum este.
O asemenea perspectivă va înrăutăți relația cu UE, dar mai ales cu România și Ucraina, vecinii Moldovei, acestea urmând a privi cu îngrijorare un nou guvern care poate adopta politici ostile ambelor state. Mai ales Ucraina se va simți amenințată, întrucât riscă să-și piardă singurul vecin non-UE și non-NATO care s-a poziționat ferm și fără echivoc de partea sa.
În plus, prezența contingentului militar rus din Transnistria, format din aproximativ 1.600 de militari, va căpăta o semnificație strategică mai mare în eventualitatea unui guvern pro-rus la Chișinău. Republica Moldova are și o regiune autonomă, Găgăuzia, cu 165.000 de locuitori, majoritatea găgăuzi, ortodocși ca religie, vorbind o limbă turcică și pro-ruși în mare măsură. Deși regiunea a beneficiat de diverse proiecte finanțate cu fonduri europene, 95% dintre locuitorii Găgăuziei au votat împotriva referendumului din 20 octombrie pentru susținerea aderării la UE, mult mai puțin chiar decât cei din Transnistria. În Ucraina există, de asemenea, o comunitate de găgăuzi, estimată la aproximativ 25.000 de persoane, situată la sud de Republica Moldova, în regiunea Odesa, într-o zonă cunoscută sub numele de Bugeac, care se întinde de la gurile Dunării până la estuarul Nistrului. Această zonă are o importanță strategică pentru Ucraina, fiind locul în care se află toate porturile sale la Dunăre. Bugeac este un mozaic etnic, cu ucraineni (40%), bulgari (21%), ruși (20%), români (13%), găgăuzi, (4%) limba rusă fiind în continuare lingua franca între etniile care locuiesc aici.
Rusia a încercat să creeze o așa-zisă Republică Independentă a Bugeacului
În 2015, după anexarea Crimeii, Rusia a încercat să creeze o așa-zisă Republică Independentă a Bugeacului, sperând să activeze și scenariul Novorossya și să taie astfel accesul Ucrainei la Marea Neagră și Dunăre. Nu a reușit atunci, însă o alunecare a Republicii Moldova în tabăra Rusiei poate readuce în atenție acest scenariu, mai ales dacă situația de pe frontul din Ucraina va continua să se înrăutățească.
Un alt aspect important de luat în considerare este faptul că Republica Moldova dispune de o mică ieșire la Dunăre, prin portul Giurgiulești. În cazul în care Rusia ar reuși să instaleze un guvern pro-rus la Chișinău în urma viitoarelor alegeri parlamentare, forțele speciale ruse s-ar putea infiltra în zonă pentru a sabota traficul pe Dunăre. Acest scenariu ar amenința nu doar exportul de cereale al Ucrainei, vital pentru obținerea de venituri pentru continuarea războiului, dar și interesele economice ale României. Marea Neagră are două porți de acces: strâmtorile Dardanele și Bosfor și Dunărea. Dacă Rusia câștigă în Republica Moldova, ieșirea acesteia la Dunărea de doar 420 metri poate deveni un atu important pus la dispoziția Moscovei.
În acest context critic, Uniunea Europeană și comunitatea internațională democratică trebuie să sprijine ferm Republicii Moldova pentru a contracara presiunile Rusiei în lunile următoare. România are un rol fundamental în susținerea Republicii Moldova. A făcut-o pe toate planurile până acum, fiind alături de Moldova în toate momentele dificile, va trebui să o facă și în continuare, alături de UE și SUA.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
