UE a amendat Ungaria pentru măsurile luate împotriva migranților.
Potrivit Curții de Justiție a UE, Budapesta nu a implementat măsurile necesare în politica sa de migrație, pe care instanța le-a solicitat deja în verdictul din decembrie 2020.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis atunci că Ungaria nu are un motiv legal pentru a-i plasa pe solicitanții de azil în zone de tranzit la frontiere și, prin urmare, încalcă dreptul Uniunii Europene. Potrivit instanței, condițiile din acele zone echivalează cu detenția, deși potrivit Budapestei, refugiații rămân acolo în mod voluntar.
Legea ungară nu permite acordarea protecției internaționale unei persoane care provine dintr-o țară de tranzit sigură, iar Budapesta consideră că Serbia se încadrează în această categorie.
Sub conducerea lui Viktor Orban, aflat la putere din 2010, Ungaria a construit garduri la graniţele sale şi a restricţionat depunerea cererilor de azil la ambasadele din străinătate, o politică ce a adus deja mai multe condamnări din partea Curţii Europene de Justiţie.
Are dreptate Orban?
Premierul ungar Viktor Orbán a numit decizia scandaloasă și inacceptabilă.
„Nu vom ceda șantajului financiar al birocraților de la Bruxelles! Vom proteja granițele și vom proteja poporul maghiar!” / "Amenda de 200 de milioane de euro, plus un milion de euro pe zi (!!!) pentru apărarea frontierelor UE, este scandaloasă şi inacceptabilă", a reacţionat liderul ungar pe reţeaua socială X, adăugând că "migranţii ilegali li s-au părut mai importanţi birocraţilor de la Bruxelles decât cetăţenii europeni".
Evident, premierul ungar folosește populist tema migranților. Totuși realitatea este că, în ultimul deceniu, UE și statele membre nu au reușit să scadă din presiunea migraționistă pe Europa, iar, mai devreme sau mai târziu, situația va scăpa de sub control.
Nivelul de trai al cetățenilor europeni s-a redus simțitor, inclusiv sub presiunea migratorie, ceea ce aduce în prim plan mișcările extremiste care promit mai puțină (sau chiar zero) migrație.
România nu are încă asemenea probleme, nefiind o țară de destinație finală a migranților. Românii încă se află mai degrabă de cealaltă parte a fenomenului migraționist cu milioane de cetățeni plecați la muncă în Vest (deși plecarea românilor ”în UE” reprezintă,din punctul de vedere al dreptului european, expresia Liberei circulații a persoanelor - una dintre libertățile fundamentale din spațiul UE). Cu toate astea, în următorul deceniu, vor apărea și în România fenomene similare cu cele întâlnite în statele Vestice.
Occidentul trebuie să găsească un echilibru între protejarea drepturilor migranților și protecția propriilor cetățeni. De asemenea, nu putem să nu observăm că mai toate statele-sursă ale migrației au regimuri autoritare care rămân/revin la putere în ciuda asistenței externe din partea comunității internaționale.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
