Declarația politică adoptată de Parlamentul de la Budapesta a avut loc pe 4 iunie, în contextul centenarului Tratatului de la Trianon în urma căreia se consfrințea unirea Transilvaniei cu Regatul României, Unire hotărâtă pe 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. Ungaria, stat în învins în Primul Război Mondial ca succesor al Imperiului Austro-Ungar, a semnat tratatul și cu Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, dar și cu Cehoslovacia.
Parlamentul Ungariei s-a reunit într-o sesiune de comemorare intitulată „Centenarul dictaturii Tratatului de la Trianon”, informează cei de la Calea Europeană.
„În Europa Centrală și de Est – și în Bazinul Carpatic – ar putea constitui o garanție pe termen lung a securității, stabilității politice și sociale, a dezvoltării economice și prosperității, dacă toate statele naționale ar recunoaște dreptul la identitate națională al tuturor cetățenilor și comunităților lor, adică dacă ar permite păstrarea limbii materne, a culturii, a familiarității vetrei și transmiterea acestora către urmași. Înstrăinarea de limba și cultura maternă, precum și pierderea confortului pământului natal, respectiv emigrarea forțată în lumea globalizată sunt cele mai directe amenințări cu care se confruntă națiunile și statele naționale din regiune. Având în vedere cele de mai sus, facem apel la parlamentele statelor naționale din Europa Centrală și de Est și din Bazinul Carpatic să inițieze în comun recunoașterea dreptului la identitatea națională drept drept fundamental al omului în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al organizațiilor internaționale europene”, precizează textul declarației, potrivit sursei citate.
Conceptul de identitate națională la care face referire Parlamentul de la Budapesta este deja reglementat în plan internațional, îndeosebi în convențiile dedicate minorităților naționale.
În textul declarației este prevăzută și o solicitare către instituțiile Uniunii Europene și ale Consiliului Europei să sprijine aspirațiile parlamentelor statelor europene, care doresc ca în secolul al XXI-lea dreptul la identitatea națională să devină parte a drepturilor universale ale omului.
Solicitarea pare a fi una contradictorie din perspectivă juridică, întrucât Uniunea Europeană nu este înzestrată cu competențe de a legifera în domeniul minorităților naționale, această competență revenind în exclusivitate statelor membre, mai amintește Calea Europeană.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News