Soldatul sârb, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a intentat un proces împotriva NATO, la Curtea Supremă din Belgrad. Informația a fost confirmată pentru agenția de presă rusă Tass, de către avocatul soldatului sârb.
Aceștia acuză NATO că a folosit uraniu sărăcit în timpul campaniei militare din 1999 împotriva Iugoslaviei. Ca urmare a acestei substanțe, soldatul sârb s-ar fi îmbolnăvit de cancer, 18 ani de la operațiunea Allied Force - bombardarea Serbiei.
„Procesul a fost intentat împotriva NATO, care are statutul de persoană juridică. Clientul meu era la vremea respectivă ofițer în cadrul forțelor armate și a fost în zonă în momentul în care Alianța a folosit uraniu sărăcit în timpul bombardamentelor. Optsprezece ani mai târziu acesta a contractat o formă severă de cancer la țesutul muscular care s-a răspândit cu rapiditate și la alte organe interne. A fost operat de trei ori între 2018 și 2020, iar în prezent se află în stare gravă. Avem expertize medicale care confirmă că boala a fost cauzată de uraniul sărăcit”, a precizat avocatul soldatului sârb, presei din Federația Rusă.
Ce este uraniul sărăcit, produs radioactiv folosit și în scopuri militare
Potrivit site-ului oficial al Parlamentului European: Uraniul sărăcit (US) este un produs secundar radioactiv și toxic din punct de vedere chimic al procesului de îmbogățire a uraniului, al cărui nivel de radioactivitate crește cu timpul. Acesta este utilizat de mai multe state pentru munițiile perforante utilizate la tancuri, care armate și avioane. Este cunoscut faptul că șase state produc acest tip de arme și se consideră că circa 20 de state dețin astfel de arme în arsenalele lor. Munițiile US se aprind, generând un fum ce include particule de oxid de uraniu, care prezintă un risc de inhalare pentru personalul civil și militar. Munițiile care nu nimeresc ținta pot contamina solul și pânza freatică.
Cantități semnificative de muniții US au fost folosit în Irak și în Balcani de către SUA și Regatul Unit. Exista, în prezent, preocupări cu privire la potențiala utilizare a acestora în Afganistan. Vehiculele contaminate cu US prezintă riscuri semnificative pentru colectorii de metal vechi și pentru copiii care adesea se joacă în interiorul acestora.
Munițiile cu US au fost utilizate în ciuda unor lacune considerabile în materie de date în ce privește comportamentul de mediu al US, pericolele chimice și radiologice pe care le reprezintă, nivelul de contaminare care poate apărea în diferite situații și, lucrul cel mai important, măsura în care populațiile civile pot fi expuse la resturi de US. Parlamentul a chestionat și s-a opus în mod constant utilizării munițiilor US pentru mai mult de un deceniu. În cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite au crescut preocupările privind utilizarea munițiilor US, o a cincea rezoluție pe această temă urmând a fi depusă în octombrie 2014. În unele zone din Irak, formele de cancer și defectele congenitale la copii au crescut în mod exponențial, până la punctul în care femeile nu-și mai doresc copii.
Operațiunea Allied Force
Pe 23 martie 1999, NATO ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
NATO a luat această decizie după ce Serbia a fost proclamată stat agresor în urma catastrofei umanitare din Kosovo.
Kosovo, regiune aflată în sudul Serbiei, populată în majoritate covârșitoare de etnici albanezi musulmani, a beneficiat de autonomie din 1974, după o decizia lui Tito. În 1989, Slobodan Miloșevici, care milita pentru reunificarea Serbiei a anulat autonomia provinciei, lucru care a dat naștere unui val de violențe.
În 1990 albanezii din Kosovo au declarat independența provinciei. Ea a fost recunoscută de către Albania în următorul an.
Într-o Iugoslavie divizată de conflicte etnice fără precedent, lucrurile au degenerat. După numeroase ciocniri între separatiști și forțele de ordine, Serbia a lansat în 1998 operațiuni militare împotriva Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK). În fața acestei ofensive, zeci de mii de persoane și-au părăsit casele.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
