Acest lucru a fost anunțat, în seara de 19 octombrie, de ministrul ucrainean al apărării în urma reuniunii din Italia a miniștrilor apărării din G7.
Grupul G7 este format din statele dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic și militar și cuprinde Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
„Mulțumesc sincer Germaniei pentru inițiativă și tuturor țărilor participante pentru contribuția lor puternică la securitatea Ucrainei”, a declarat Rustem Umyerov.
Și alți parteneri europeni se alătură inițiativei.
Belgia, Norvegia, Țările de Jos și Danemarca se vor alătura și ele inițiativei de consolidare a apărării antiaeriene, ceea ce va asigura o creștere semnificativă a capabilităților de apărare ale Ucrainei.
Rustem Umyerov a mai adăugat că acordul este o altă confirmare a sprijinului internațional puternic în rezistența la agresiune și la protejarea populației civile, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului ucrainean al Apărării.
Nota autorului: Principala problemă cu care se confruntă în prezent Ucraina, din punctul de vedere al apărării antiaeriene, este reprezentată de numărul mare de bombe ghidate de aviație pe care Rusia le folosește pentru a lovi obiectivele ucrainene începând cu linia frontului până la adâncimi de 40 – 50 de km.
În cursul zilei de 19 octombrie, aviația rusă a lansat 155 de astfel de bombe ghidate, potrivit Statului Major General ucrainean, fiind al treilea cel mai mare număr de astfel de arme lansate vreodată de aviația rusă într-o zi. Recent, pe 10 și 13 octombrie, au fost lansate câte 160, respectiv 158 de bombe ghidate, în ceea ce pare a fi o nouă strategie de folosire a acestei arme - și anume concentrarea unui număr mare de bombe într-o anumită zi pentru ca în alte zile să fie întrebuințate mai puține, chiar și sub 100.
Potrivit declarațiilor militarilor ucraineni, întrebuințarea bombelor ghidate contribuie cel mai mult la avansarea trupelor ruse pe front. Fără ele, avansul rusesc ar fi fost diminuat și Ucraina ar fi avut mai mult teritoriu neocupat.
Aceste arme nu pot fi interceptate pentru că au o amprentă radar foarte mică și, în plus intervalul de timp la dispoziție pentru interceptare, din momentul lansării și până la lovirea țintei, este și el foarte mic, de cel mult două minute, bombele fiind lansate cu o viteză de peste 1500 km/h.
Singura metodă de contracarare a acestui tip de armă este lovirea avionului aflat în zbor cu o rachetă sol-aer / aer-aer sau distrugerea aerodromurilor - inclusiv a avioanelor aflate la sol - de pe care decolează aceste aeronave.
Pe 18 octombrie, comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Oleksandr Syrsky, a stabilit o serie de pași concreți pentru întărirea apărării antiaeriene ucrainene în cadrul unei întâlniri cu înalți oficiali militari care sunt conduc structurile în această misiune.
Măsurile luate au vizat îmbunătățirea automatizării, creșterea numărului de mijloace de război electronic (EW) moderne, utilizarea dronelor interceptoare ca înlocuitor al rachetelor antiaeriene în lupta împotriva UAV-urilor. O atenție deosebită este acordată în continuare acoperirii antiaeriene corespunzătoare pentru infrastructura critică.
Implicarea Germaniei și Norvegiei în rezolvarea urgentă a problemei apărării antiaeriene ucrainene înseamnă, cel mai probabil, trimiterea de noi sisteme IRIS-Tși NASAMS, posibil și SKYNEX, precum și de muniții pentru acestea.
Însă aceste sisteme au cel mult rază medie de acțiune care, nu le permite să angajeze avioanele rusești echipate cu bombe ghidate planate. Aducerea IRIS-Tși NASAMS mai aproape de linia frontului pentru a lovi aeronavele rusești poate fi făcută, dar cu asumarea de riscuri mari. Este nevoie de multe măsuri de inducere în eroare și de păstrare a secretului pentru a se diminua riscul la un nivel acceptabil.
Există și posibilitatea ca Germania, posibil și Olanda, să mai trimită sisteme Patriot, deoarece Ucraina este, în prezent, singura țară care are efectiv nevoie de Patriot. În plus, aceste sisteme Patriot ale țărilor europene au intrat în dotare cu mulți ani în urmă și deși sunt foarte bune, nu sunt din cele mai recente versiuni, cu excepția celor din România. Chiar dacă unele dintre ele nu pot intercepta rachete balistice, pot să lovească aeronavele rusești care lansează bombele ghidate cu planare.
Orice întârziere, în folosirea sistemelor de arme din versiuni mai vechi, le crește șansele de neadecvare în următorii ani. Încă mai pot fi întrebuințate la un randament superior dar, fereastra lor de timp în care pot fi eficace, se tot îngustează pe măsură ce amenințările evoluează, iar acestea din urmă cresc într-un ritm accelerat.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
