Publicitate
„Frumusețea lor este că sunt configurabile prin software, ceea ce înseamnă că pot fi reprogramate pe teren pentru a se potrivi cu o multitudine de situații de utilizare”, a declarat textual Sklyarenko.
Într-un receptor radio tradițional, semnalul de la antenă este procesat de hardware dedicat - amplificatoare, filtre, modulatoare/demodulatoare și alte componente. Fiecare receptor este dedicat unui anumit tip de semnal radio, fie că este un telefon mobil 5G, radio AM/FM, televiziune digitală sau WiFi.
În Software Defined Radio, singura componentă fizică dedicată este antena. În rest, toată procesarea semnalului se realizează digital, cu un computer. Schimbând aplicația software, un SDR poate extrage semnalul de telefonie,, radio, Bluetooth sau orice altă formă de undă definită. Un singur dispozitiv poate face totul.
Deși simplu în teorie, SDR a necesitat inițial o cantitate enormă de putere de calcul și a fost nevoie de un impuls din partea Agenției pentru Proiecte de Cercetare Avansată în domeniul Apărării (DARPA) în anii 2010 pentru a face tehnologia viabilă. DARPA a continuat să investească fonduri de cercetare în dezvoltarea SDR, inclusiv pentru un sistem avansat pe cip prezentat de Raytheon anul trecut, utilizând hardware standard Intel.
O “joacă” foarte serioasă, militarii o numesc SIGINT (Signal Intelligence)
Acum, kiturile SDR open-source sunt disponibile pe piața de consum, iar Ucraina le folosește.
„SDR-urile constau într-un receptor de bază cu cinci canale”, spune Sklyarenko. „Analiza semnalelor este în general clasificată, însă știm că se folosesc aceste radiouri în scopurile lor de bază, ca „vânătoare de vulpi” sau pentru goniometrare. Se urmărește inclusiv interceptarea transmisiilor radio accidentale.”
În general, o “vânătoare de vulpi” reprezintă un joc între radioamatori pentru a identifica un emițător în multitudinea de semnale radio. Dar în acest caz jocul este unul extrem de serios.
Determinarea direcției emițătorului (goniometrarea) se face în mod clasic fie prin rotirea antenei unidirecționale pentru a găsi cel mai puternic semnal, fie prin utilizarea mai multor antene sau mutarea uneia în locații diferite, sursa putând fi localizată prin triangulare. Stabilirea digitală a direcției sursei este mai sofisticată și utilizează diferența de fază dintre semnalul interceptat pe mai multe canale.
Anterior, un echipament de goniometrare era voluminos și putea costa zeci de mii de dolari. Noua tehnologie o reduce la dimensiunea unui laptop și, cu software-ul SDR open-source și procesoare ieftine, cum ar fi Raspberry Pi, costurile ajung la câteva sute de dolari.
Încă de la începutul războiului, voluntarii ucraineni au putut să asculte o mare parte din traficul radio militar rusesc, din cauza lipsei de echipamente radio moderne ale trupelor ruse, și chiar le-au bruiat. Echipamentele SDR vor permite operatorilor ucraineni să identifice emisiile radio rusești să le localizeze și să le vizeze cu mortiere, drone, HIMARS sau alte sisteme de lovire la distanță..
Nu în ultimul rând, tehnologia permite localizarea quadcopterelor DJI fabricate în China, utilizate de forțele ruse, precum și a locului de operare a acestora de la sol.
„Este foarte cunoscut că se pot utiliza SDR-urile pentru a localiza DJI”, susține Sklyarenko.
Receptoarele SDR ar putea localiza toate emițătoarele radio dintr-o zonă largă, inclusiv, de exemplu, radarele sistemelor de apărare antiaeriană și sistemele rusești de război electronic utilizate pentru a bloca GPS-ul.
Prima națiune care implementează conceptul RadioMap
Pentru surse mai îndepărtate, este necesară o rețea de SDR-uri conectate între ele pentru a forma o rețea de senzori la scară largă. Acest concept a fost deja explorat în proiectul RadioMap al DARPA. Ucraina ar putea fi prima națiune care implementează acest concept la scară largă, datorită abundenței de receptoare cu costuri reduse de care dispune acum.
„Ar fi grozav să acoperim întreaga țară cu DST”, declară Sklyarenko.
Receptoarele sunt atât de mici încât pot fi transportate chiar și pe drone. Analiza semnalelor este utilă nu doar pentru localizarea emițătoarelor individuale, dar poate permite identificarea dispunerii unităților din traficul lor radio, a ierarhiei acestora, precum și deplasarea pe măsură ce un comandament se desfășoară într-o zonă.
Cu toate acesta, în timp ce interceptările radio pot stabili existența unor emițătoare în zona de interes și le pot localiza, conținutul celor mai importante comunicații militare rusești sunt criptate, făcându-le aproape imposibil de descifrat. Și acest lucru s-ar putea, însă, schimba.
„Ne imaginăm că SDR-urile pot fi folosite pentru aplicații mult mai interesante, de exemplu decriptarea pe supercomputere a comunicațiilor interceptate. Dar ei (n.t. - specialiștii militari în informații) nu ne vor spune”, conchide Sklyarenko. „Tot ceea ce știm este că acestea sunt la mare căutare și suntem bucuroși să ajutăm la trimiterea lor.”
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
