Integrarea Ucrainei „în regim de urgență”, așa cum cere și președintele Zelenski, rămâne un subiect controversat în contextul în care statul vecin are grave probleme cu respectarea drepturilor minorităților, cu corupția și cunoaște puternice rădăcini anti-occidentale. Și, cel mai important, Ucraina pe al cărui teritoriu se desfășoară un conflict militar, fapt pentru care aderarea Ucrainei rămâne un subiect utopic.
În tot acest climat, ambasadorului ucrainean în Germania, Andrii Melnik, care a declarat că Ucraina are în vedere să se doteze cu arme nucleare, în cazul în care nu devine membră a NATO. Ulterior, șeful diplomației de la Kiev a mai temperat discursul. Dimito Kuleba a precizat că Ucraina nu are intenţia de a-şi încălca angajamentele asumate în 1994, când a renunţat la arsenalul său nuclear, dar a reiterat intenția țării sale de a adera la NATO și a făcut un apel către comunitatea internațională pentru a descuraja acțiunile agresive ale Federației Ruse împotriva țării sale.
La ce a renunțat Ucraina în anii 90. Arme nucleare, rachete, bombardiere
Publicația rusă Nezavisimaya Gazeta, într-un articol intitulat „Euforia nucleară a Kievului”, analizează într-un material declarațiile oficialilor din Ucraina, intervievând și un expert rus. Aceștia ajung la concluzia Ucraina blufează, fiind imposibil pentru Kiev să dezvolte arme nucleare, iar dacă ipotetic acest lucru ar fi încercat, primul care s-ar opune ar fi chiar Occidentul.
Sursa citată precizează că după prăbușirea URSS, Ucraina a rămas cu 1.700 de focoase nucleare. Dar pe lângă acestea, Ucraina a mai rămas din perioada sovietică și cu 176 de rachete intercontinentale și 44 de bombardiere strategice, din care 19 bombardiere strategice de tip Tu-160, la vremea respectivă bombardiere noi. Actul prin care Ucraina, Kazahstanul și Belarusul au cedat arsenalul nuclear URSS-ului și s-au alăturat Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear (TNP) a fost semnat în 1992 și a intrat în vigoare în 1994. Ca urmare a acestui fapt, Rusia, Statele Unite și Marea Britanie, trei mari puteri nucleare, le-au garantat securitatea. Ucraina a primit 276 de milioane de dolari din partea SUA pentru a ajuta la procesul de dezarmare nucleară.
Pe lângă focoasele nucleare, în baza programului american Nunn-Lugar, din cele 19 bombardiere Tu-160, Ucraina a renunțat la zece. Opt au fost cedate Rusiei în baza unor datorii.
Rușii spun că șansele Ucrainei de a dezvolta arme nucleare sunt egale cu zero
Astfel, sursa citată precizează că „e de neînțeles” pe ce se bazează ambasadorul ucrainean la Berlin când vorbește de reluarea programului nuclear al țării sale.
Jurnalistul rus Dmitri Litovkin, cel care semnează articolul, compară aventura nucleară a Ucrainei cu Coreea de Nord, precizând că dacă Kievul va merge mai departe cu planul său, contrar poziției Rusiei și a Occidentului, s-ar transforma din această perspectivă în Coreea de Nord.
Și Vladimir Dvokin, expert în securitate și în arsenal nuclear, cercetător rus și fost șef al unui centru de cercetare din cadrul Ministerului Apărării de la Moscova, consideră că afirmațiile ambasadorului ucrainean despre reluarea programului nuclear sunt „simple prostii”.
„În viitorul apropiat Ucraina nu are nicio șansă să dezvolte arme nucleare, darămite să le și testeze. Ucraina nu are nici măcar infrastructură pentru stocarea unor asemenea arme și nici nu poate asigura siguranța lor. Dacă apelează la ajutorul altor state vor fi refuzați. O asemenea decizie (n.a. - de a dezvolta arme nucleare) ar însemna retragerea Ucrainei din Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear, decizie care ar atrage implicit de la sine sancțiuni foarte dure, impuse în primul rând de Occident”, e de părere expertul rus, potrivit sursei citate.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
