"Trebuie să lucrăm la posibilitatea tehnică de a folosi avioane de luptă din ţările vecine împotriva rachetelor [ruseşti] care lovesc Ucraina pe direcţia vecinilor noştri. În primul rând, ţările alianţei", a declarat Zelenski.
„Vreau să încercăm acest instrument, astfel încât țările NATO să poată discuta cu Ucraina posibilitatea unei coaliții cât de mici de țări vecine care să doboare rachete inamice [în spațiul aerian al Ucrainei]”, a adăugat acesta.
Adresându-se jurnaliştilor, preşedintele a numit o astfel de mişcare „o responsabilitate foarte mare”, care ar putea fi dificilă pentru parteneri, și a însărcinat Ministerul de Externe să organizeze o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina pentru a discuta problema.
România, dar și Polonia ridică des F-uri în aer în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei. Rachete și drone/componente de drone au pătruns adesea în spațiile aeriene polonez și, respectiv românesc
Avion de luptă de tip F-16 Fighting Falcon aflat în dotarea Forțelor Aeriene ale României. Foto: MApN
Rachete rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, iar în România resturi de drone rusești au fost găsite în mai multe rânduri în zona frontierei estice cu Ucraina. Ambele țări au ridicat în mod repetat avioane de luptă pentru a-și proteja spațiul aerian, dar acestea nu au fost niciodată folosite pentru a distruge țintele rusești.
Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat la mijlocul lunii iulie că Varșovia ia în considerare propunerea Kievului de a doborî rachetele rusești care zboară spre teritoriul polonez în timp ce acestea se află încă în spațiul aerian al Ucrainei. Propunerea a fost introdusă inclusiv în acordul de securitate semnat de cele două țări.
Pe de altă parte, ideea a întâmpinat o opoziție puternică în rândul altor state membre ale NATO. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că doborarea dronelor sau rachetelor rusești deasupra Ucrainei este „în afara discuției”, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenția că un astfel de pas va trage alianța în război.
Imagine dintr-un C-27J Spartan cu un F-16 Fighting Falcon din dotarea României, în timpul unei misiuni de antrenament de interceptare. Foto: DefenseRomania
Bucureștiul nu a ieșit până acum cu o poziție oficială pe această problemă, însă în Acordul privind cooperarea în domeniul securităţii între România şi Ucraina, semnat de Klaus Iohannis Volodimir Zelenski pe 11 iulie, la Washington, în marja summitului NATO, nu a fost introdus acest aspect. Cel mai probabil, România nu va da curs acestei solicitări nici în baza relației bilaterale cu Ucraina, nici în cadrul alianței, cu atât mai mult cu cât majoritatea statelor NATO se opun acestui tip de sprijin.
Mai multe imagini video difuzate pe rețelele de socializare în urmă cu două săptămâni sugerau că apărarea antiaeriană românească a doborât drone rusești în timpul unui atac asupra Ucrainei, dar Bucureștiul a respins categoric speculațiile.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
