Haluk Gorgun, șeful agenției, a declarat într-un videoclip: "Proiectul Național Domul de oțel va permite integrarea sistemelor noastre de apărare antiaeriană, a senzorilor și a armelor într-o singură rețea".
Proiectul, echipat cu un sistem de suport bazat pe inteligența artificială, va fi supravegheat de actori din industria de apărare publică precum Aselsan, Roketsan și MKE, precum și de organizația publică de cercetare TUBITAK SAGE.
Canalului public de știri TRT, a relatat că "Domul de oțel" va fi proiectat ca o "umbrelă de securitate" care va acoperi întregul spațiu aerian turc și va răspunde amenințărilor "de la foarte joasă la mare altitudine" și de la "rază scurtă la lungă".
Ankara a dezvoltat de ani de zile proiecte ambițioase de apărare, inclusiv drone și avioane de luptă. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan își subliniază în mod regulat dorința de a consolida industria turcă de apărare cu dispozitive și sisteme fabricate de companii autohtone.
Acesta a declarat în februarie: "Proiectele pe care le-am început cu ani în urmă se transformă acum în avioane, tancuri, nave, rachete și obuze, ceea ce este o sursă de mândrie pentru noi toți. Turcia scrie literalmente o epopee în domeniul industriei de apărare".
Turcia investește masiv în industrie și în armament „made in Turkey”. Ankara stă mai prost însă la partea de aviație militară
Avioane F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Turce, aflate la Baza Malbork
Desigur, și aici cu un amendament: Kaan, cunoscut și sub denumirea de TF-X (Turkish Fighter - Experimental) e cel mai ambițios program din istoria industriei de apărare din Turcia.
Avionul turc de generația a 5-a a decolat deja de două ori iar un prim prototip se află în faza de testare.
Dar specialiștii atrag atenția că un asemenea proiect ambițios va fi extrem de provocator pentru Turcia atât din punct de vedere tehnologic cât și al costurilor. Turcia știe din experiența altor state care au dezvoltat avioane că de regulă socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg.
Programul Kaan e menit să înlocuiască avioanele F-16, dar acest lucru se va face treptat, începând cu 2030, în cel mai fericit caz. Astfel Ankara caută soluții pentru a achiziționa măcar un număr limitat de avioane noi și a le moderniza pe altele în contextul în care aviația militară e un punct vulnerabil al Turciei după excluderea ei din programul F-35 ca urmare a refuzului Ankarei de a renunța la achiziția de sisteme rusești S-400.
Amintim că DefenseRomania anunța la începutul anului că SUA au fost de acord în cele din urmă să vândă Turciei 40 de avioane de luptă F-16 Viper și să modernizeze alte 80 de avioane la cel mai performant standard al F-ului american, cu condiția ca Ankara să nu le folosească în acțiuni împotriva Greciei. Acordul americanilor a venit și după ce Turcia a ratificat în cele din urmă aderarea Suediei la NATO.
Congresul american a validat la începutul acestui an vânzarea celor 40 de F-16 Fighting Falcon în versiunea Block 70 - cea mai modernă - și vânzarea a 80 de kituri de modernizare la aceeași versiune pentru actualele F-uri ale Turciei, nicio altă discuție nu a mai avansat. Întreg programul se ridică la peste 23 de miliarde de dolari. În acest sens Turcia încearcă să intre și pe piața Eurofighter, dar se lovește de refuzul Germaniei.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
