Această dezvoltare, semnalată la începutul acestei săptămâni, indică intenția Ankarei de a-și consolida prezența militară în Siria după căderea regimului lui Bashar al-Assad în decembrie 2024.
Scopul guvernului turc este să instaleze la această bază sistemul său de apărare aeriană Hisar, de producție internă, fiind în desfășurare discuții şi cu privire la posibila desfășurare a sistemului S-400 de producție rusească, în așteptarea unei aprobări din partea Moscovei.
Mișcarea este prezentată ca fiind o strategie cu două obiective: întărirea apărării guvernului sirian nou-înființat și intensificarea campaniei Turciei împotriva ISIS în regiune. Cu toate acestea, această escaladare a atras deja un răspuns dur din partea Israelului, care a efectuat atacuri aeriene asupra bazei T-4 cu doar câteva zile în urmă, și ridică o serie de întrebări cu privire la implicațiile generale pentru interesele Statelor Unite în Orientul Mijlociu.
Baza aeriană T-4, cunoscută și sub numele de Tiyas, se află în provincia Homs din Siria, la aproximativ 140 de mile sud de granița cu Turcia și la jumătatea distanței dintre Turcia și Israel. Poziția bazei face din aceasta un element esențial pentru controlul spațiului aerian din centrul Siriei, un fapt care nu scapă Ankarei în timp ce negociază un pact de apărare cu noua conducere a Siriei.
Surse au declarat pentru Middle East Eye că Turcia a început deja să planifice construcția pentru reabilitarea și extinderea bazei, care a fost folosită intens și deteriorată de-a lungul anilor de conflict. Sistemul de rachete sol-aer cu rază scurtă și medie de acțiune Hisar, dezvoltata de companiile turcești Roketsan și Aselsan, ar trebui să ofere imediat acoperire aeriană.
Între timp, posibila utilizare a S-400, un sistem cu rază lungă de acțiune capabil să atace ținte aflate la o distanță de până la 250 de mile, ar putea modifica dramatic echilibrul regional al puterii. Turcia intenționează, de asemenea, să staționeze drone de supraveghere și de atac la T-4, inclusiv modele cu capacități avansate de atac, pentru a-și extinde raza de acțiune în deșertul sirian.
În comparație cu sistemul Patriot fabricat în SUA, care oferă o rază de acțiune de aproape 160 km, sau cu sistemul rusesc S-400, Hisar este mai puțin voluminos, dar mult mai agil, necesitând o amprentă logistică mai mică.
Cu toate acestea, sistemul S-400 este cel care schimbă cu adevărat regulile jocului în spaţiul aerian sirian. Achiziționat de Turcia de la Rusia în 2019 pentru 2,5 miliarde de dolari, acest sistem poate detecta și distruge ținte care variază de la avioane stealth la rachete balistice.
Decizia Turciei de a desfăşura aceste sisteme în Siria vine la pachet cu o istorie complicată. Achiziționarea S-400 a provocat o ruptură majoră între Turcia și Statele Unite, ceea ce a condus la excluderea în 2019 a companiilor turce din programul avionului de luptă F-35.
Washingtonul s-a temut că radarul sistemului ar putea compromite capacitățile stealth ale F-35. Pentagonul a susținut că tehnicienii ruși care întrețin S-400 ar putea transmite date către Moscova, o îngrijorare pe care Turcia a respins-o promițând să ţină sistemele departe de infrastructură NATO.
Acum, când se vorbește despre desfășurarea S-400 la baza T-4, chiar și temporar în timpul reconstrucției, provocările sunt mai mari.
Statele Unite se află într-o poziție delicată. Exculderea Turciei din programul F-35 a costat-o accesul la un avion care i-ar fi putut moderniza forțele aeriene, care se bazează în prezent pe F-16. Discuții recente între Ankara și Washington, inclusiv o convorbire telefonică luna trecută între președinții Trump și Erdogan, au explorat ridicarea sancțiunilor legate de S-400, Turcia avansând idei precum depozitarea sistemului în afara granițelor sale, conform Middle East Eye.
SUA mențin o prezență în estul Siriei, unde aproximativ 900 de soldați lucrează cu Forțele Democratice Siriene (SDF) pentru a combate ISIS, potrivit Departamentului Apărării. Un S-400 controlat de Turcia în apropiere de Palmyra ar putea complica operațiunile aeriene americane, mai ales dacă tensiunile izbucnesc cu privire la opoziția prelungită a Ankarei față de FDS, pe care le consideră un grup terorist legat de insurgenții kurzi.
Reacția Israelului a fost rapidă și lipsită de ambiguitate. La 21-22 martie, forțele aeriene israeliene au bombardat baza T-4 și bazele Palmyra din apropiere, vizând pistele, hangarele și clădirile centrului de comandă, după cum a raportat Türkiye Today.
O sursă de securitate a declarat pentru această publicație: „Am vizat recent baza militară T4 pentru a transmite mesajul că nu vom permite ca libertatea noastră de operare aeriană să fie afectată”. Aceste lovituri, care fac parte dintr-o campanie mai amplă desfășurată odată cu căderea lui Assad, reflectă hotărârea Israelului de a împiedica forțele ostile să se consolideze în Siria.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
