Aeroportul Engels-2 este locul unde, în ultima vreme, se întâmplă mai multe fenomene aparent inexplicabile. Situată în inima teritoriului Federației Ruse, la aproximativ 730 de km de frontiera cu Ucraina, baza militară strategică Engels-2 părea, până acum câteva săptămâni, una impenetrabilă.
Totuși, la începutul lunii decembrie, au fost raportate mai multe lovituri asupra bazelor aeriene rusești, unde erau staționate bombardiere strategice. Astfel, pe 5 decembrie, o aeronavă necunoscută s-a prăbușit pe pista aeroportului Engels, avariind două bombardiere Tu-95.
Dronă-prototip
La acel moment oficialii Ukroboronprom, conglomeratul de companii ce formează industria militară a Ucrainei, au lăsat să se înțeleagă că drone ucrainene vor fi utilizate pentru atacurile purtate pe teritoriul Rusiei.
Ukroboronprom anunța că vrea să testeze noua dronă în luptă până la sfârșitul anului.
„Trecem la stadiul de testare împotriva echipamentelor de război electronic pentru a îndeplini instrucțiunile șefului Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Am promis până la sfârșitul acestui an - încercăm să ne respectăm promisiunile", spunea atunci purtătorul de cuvânt al Ukroboronprom, citat de Unian.
Este posibil, astfel, ca Ucraina să fi dezvoltat o dronă de atac cu o rază de zbor impresionantă de 1.000 km, fapt anticipat de Ukroboronprom, încă din octombrie.
„Raza de acțiune este de 1000 km, greutatea focosului este de 75 kg. Finalizăm dezvoltarea. Practic nu vă spunem nimic (este necesar), dar acest „nimic” funcționează cu succes pe câmpul de luptă și este testat de succes”, explicau pe Facebook reprezentanții Ukroboronprom.
Ukroboronprom a anunțat că vrea să testeze noua dronă în luptă până la sfârșitul anului.
Tu-141
Unii experți presupun că nu noile UAV-uri ucrainene au reușit să zboare la aproximativ 700 km în interiorul teritoriului Rusiei, ci au fost folosite dronele de recunoaștere sovietice Tu-141, modificate.
Vechea dronă de recunoaștere sovietică Tupolev Tu-141 are o rază de acțiune de 1000 km și este asemănătoare celei care s-a prăbușit pe 11 martie 2022, la Zagreb, după ce a survolat și teritoriul NATO, zburând deasupra zonei de frontieră a României și traversând Ungaria.
Având numele de cod Stryj, TU-141 a fost produsă din 1979 până în 1989 în doar 152 de exemplare, care au fost în serviciu cu armatele ucrainene și ruse după prăbușirea URSS.
Experții Defense Express au opinat că atacurile asupra bazelor aeriene rusești din decembrie ar fi putut fi efectuate cu Tu-141 modernizate.
Potrivit acestora, „Stryj” actualizat este echipat cu un sistem de ghidare inerțial, poate zbura la o altitudine ultra-joasă, poate dezvolta o viteză de până la 1100 km/h și, de asemenea, poate zbura chiar și 1000 km.
Precizia ridicată a loviturilor asupra bazelor aeriene inamice poate indica, de asemenea, că la dronă a fost adăugată o unitate de navigație prin satelit.
Sokil (Falcon)-300
Proiectul UAV-ului de atac-recunoaștere, realizat de Biroul de proiectare Luch, a fost demonstrat public pentru prima dată la sfârșitul anului 2020, iar prima variantă testată a dronei trebuia să apară în 2022, dar lansarea sa a fost întârziată de invazia rusă.
Judecând după caracteristicile tactice și tehnice declarate, Sokil-300 depășește dronele Bayraktar TB2 și Shahed-136 la toți parametrii.
În funcție de motorul instalat, Sokil-300 va putea zbura de la 1000 la 3300 km, în timp ce transportă o sarcină utilă cântărind până la 300 kg, arată media ucraineană.
Astfel, motorul de producție autohtonă (S-500−05S/SE și AI-450T2) are o rază de zbor de până la 1000 km și o viteză maximă de 580 km/h, în timp ce Rotax-ul 914 are o autonomie de maximă 3.000 de km și o viteză de 210. km/h.
Ca arme, Sokil-300 a fost planificat să folosească rachete ghidate cu o rază de acțiune de până la 10 km, iar sistemele de comunicare și ghidare ale dronei se bazează pe navigația prin satelit, o unitate inerțială cu giroscoape laser, un SAR-radar, o stație radar la bord, precum și o stație de ghidare optic-electronică ATGM-V.
Se presupune că Sokil-300 va putea lovi de la o altitudine de 12 km, ocolind sistemele de detectare antiaeriene inamice și fiind în modul autonom până la 26 de ore. Costul unei astfel de drone a fost estimat la 45 de milioane hrivne (aprox. 1,22 mil USD).
În orice caz, indiferent de tipul dronei folosite de ucraineni, problemele sistemului de apărare antiaeriană al Rusiei sunt evidente și par ușor de exploatat.
„Dacă radarele rusești și apărarea aeriană nu au reușit să intercepteze un Tu-141 care a zburat de la sute de mile de principala bază aeriană a bombardierelor strategice, în condiții de război, acest lucru nu este de bun augur pentru capacitatea lor de a opri o lovitură masivă cu rachete de croazieră”, scrie și WSJ.
Întrebarea este ce se întâmplă cu apărarea aeriană a Rusiei dacă o aeronavă străină poate pătrunde la 700 de kilometri adâncime pe teritoriul său.
Nu ar putea face asta fără a avea repere instalate pe teren, subliniază unii experți. The New York Times a scris că în cel puțin un caz de atac aerian a fost angajată și o unitate specială ucraineană, ai cărei membri au ghidat rachetele către țintele lor.
???? З'явилося ще одне відео прильоту на аеродром Енгельсhttps://t.co/pnU7wDsknP pic.twitter.com/mHpEvBTGiK
— Цензор.НЕТ ✍️ (@censor_net) December 26, 2022
„Războiul, așa cum ar fi trebuit, ne-a deschis ochii asupra multor lucruri”, a scris Aleskandr Khodakovski, comandantul militar pro-rus al unei formațiuni separatiste din Ucraina, citat de NYT. „Înțelegem acum că suntem vulnerabili”, a adăugat acesta.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
