Șefa guvernului danez Mette Frederiksen i-a convocat joi la o reuniune pe reprezentanții mediului de afaceri din Danemarca - printre care directorul companiei farmaceutice Novo Nordisk, cel al grupului de transport maritim Maersk şi cel al producătorului de bere Carlsberg - pentru a discuta despre tensiunile cu SUA legate de Groenlanda.
În urma conversaţiei dintre Frederiksen şi Trump, ministrul danez al afacerilor externe Lars Lokke Rasmussen i-a convocat de asemenea joi la o reuniune pe membrii Comisiei de politică externă.
Într-o întâlnire de urgență desfășurată în condiții de „confidențialitate strictă”, Mette Frederiksen i-a informat astăzi pe reprezentanții partidelor parlamentare despre ceea ce a discutat cu viitorul președinte al SUA în timpul conversației de 45 de minute care a avut loc ieri.
Consultările decidențor danezi vin după ce Trump a ameninţat săptămâna trecută că va folosi "forţa economică" sau militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, arată Agerpres.
Donald Trump a afirmat că este "absolut necesar" ca SUA să preia controlul asupra acestei mari insule arctice, care este în prezent un teritoriu semiautonom al Danemarcei.
Discuţia cu premierul danez despre Groenlanda nu i-a temperat lui Trump ambiţiile expansioniste
Discuția cu Trump nu a avut darul să-i liniștească pe liderii politici de la Copenhaga, ba din contră.
Trump nu și-a retras amenințările cu tarifele punitive dacă Danemarca refuză să vândă Statelor Unite insula Groenlanda, a declarat premierul la o scurtă conferință de presă după întâlnire.
„Partea americană și-a exprimat opinia că, din păcate, poate apărea o situație când vom lucra mai puțin împreună în zona economică”, a spus a spus şefa guvernului de la Copenhaga după o întâlnire cu liderii tuturor partidelor parlamentare daneze.
"Ne aflăm într-o situaţie gravă în ultima vreme. Facem tot ce putem pentru a o gestiona într-un mod cât mai inteligent posibil", a adăugat ea.
Danemarca este dispusă să îşi asume o "responsabilitate sporită" pentru securitatea în regiunea arctică, i-a mai spus Frederiksen lui Trump, pe care l-a invitat într-o vizită oficială în Danemarca.
Groenlanda, noul El Dorado pentru SUA. De ce vrea Trump să preia insula?
Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Din 2009, când a primit o largă autonomie, Groenlanda are dreptul să îşi declare independenţa faţă de Danemarca, dar nu a făcut niciodată acest pas.
Această insulă vastă, dar care numără doar aproximativ 56.000 de locuitori, are o economie dependentă de pescuit şi este finanţată masiv de guvernul de la Copenhaga, cu aproximativ un miliard de dolari pe an, echivalentul a aproximativ jumătate din bugetul său.
Premierul Groenlandei, Mute Egede, este favorabil independenţei insulei, dar a spus în mod repetat că aceasta nu este de vânzare.
Trump a avansat şi în 2019, în precedentul său mandat prezidenţial, ideea cumpărării insulei, respinsă de guvernul danez.
În spatele acestei propuneri aparent neobișnuite se află însă motive geopolitice, economice și strategice serioase.
Groenlanda este considerată un „nou El Dorado” datorită bogăției sale în resurse naturale.
Totuși, deşi dispune de mari resurse naturale, inclusiv petrol şi gaze naturale, dar exploatarea acestora nu s-a putut realiza până în prezent din cauza dificultăţilor geografice şi a costurilor ridicate.
Groenlanda ocupă o poziție strategică în regiunea Arctică, care devine tot mai importantă odată cu topirea ghețarilor din cauza schimbărilor climatice.
Cu baza sa aeriană Pituffik, Groenlanda este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA şi pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa şi America de Nord trece prin această insulă.
Washingtonul şi-a exprimat interesul de a-şi extinde acolo prezenţa militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare şi submarinele nucleare ruseşti.
Cum ar putea SUA prelua insula
Această idee de a cumpăra insula nu este totuşi chiar nouă. După al Doilea Război Mondial, preşedintele american de atunci, Harry Truman, a încercat şi el să cumpere Groenlanda cu o sută de milioane de dolari în aur, considerând-o un teritoriu de mare importanţă strategică în contextul Războiului Rece care tocmai începuse, dar guvernul danez a refuzat oferta.
Cumpărare. Deşi majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independenţa, puţini dintre ei consideră această opţiune ca fiind viabilă, având în vedere dependenţa economică faţă de Danemarca.
Asociere. Pe lângă cumpărare, o altă opţiune ar putea fi un aşa-numit pact de "liberă asociere" cu SUA, asemănător statutului pe care îl au Insulele Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific.
Un astfel de acord ar oferi SUA acces militar exclusiv și dreptul de a stabili ce alte țări își pot baza trupele în Groenlanda. Ar putea oferi Pentagonului un punct de sprijin mai mare în regiune.
Anexare (scenariul ideal pentru Moscova). Donald Trump nu a exclus posibilitatea folosirii forţei sau a sancţiunilor economice pentru a anexa Groenlanda, declaraţie nuanţată apoi de viitorul său vicepreşedinte, J.D. Vance.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
