Tot ce trebuie să știi despre alegerile din Turcia. Emoții pentru Erdogan, cine e Kemal Kilicdaroglu și de ce rezultatul e decisiv pentru întreaga lume

Tudor Curtifan |
Data actualizării: | Data publicării:
Kemal Kilicdaroglu. Photo source: Kemal Kilicdaroglu @OfficialFacebook
Kemal Kilicdaroglu. Photo source: Kemal Kilicdaroglu @OfficialFacebook

Turcia votează. Azi sunt așteptați la urne peste 60 de milioane de turci care își vor alege președintele din trei candidați: Recep Tayyip Erdogan, longevivul președinte turc, Kemal Kilicdaroglu, liderul opoziției și Sinan Ogan, reprezentantul extremei drepte. Principalii actori vor fi fără îndoială Erdogan și Kilicdaroglu.

După ce numeroasa diasporă turcă și-a exprimat deja opțiunea la urne, azi sunt chemați la urne cetățenii turci de pe întreg teritoriul țării. 

Primele rezultate le vom știi după ora 21 și la 24:00, când televiziunile din Turcia vor anunța datele electorale, care nu vor fi însă oficiale. Până la ora respectivă legea din Turcia supune media unor interdicții cu privire la anunțarea rezultatelor.

Pe lângă alegerea președintelui turcii își vor alege și noul Parlament format din 600 de demnitari.

 

Erdogan vs. Kilicdaroglu - cel mai greu test electoral pentru „sultan” în cei 20 de ani de domnie

 

2. Președinte... (erdogan_94816200.jpg)

Sondajele indică o luptă la baionetă între actualul președinte Recep Tayyip Erdogan și liderul opoziției Kemal Kilicdaroglu. Unele studii sociologice îl dau câștigător pe Kilicdaroglu, la o diferență de o cifră. Rămâne însă un clișeu testat deja de atâtea ori în lume: Cel mai bun sondaj e votul.

Pentru a câștiga din primul tur unul din candidați va trebui să-și asigure 50%+1 din sufragii, astfel că e foarte posibil să avem un tur II decisiv.

Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, se află la putere de 20 de ani. Fost primar al Istanbulului, Erdogan a devenit prim-ministru pentru prima oară în 2003. Din 2014 până în prezent este președintele Turciei. Erdogan e al 12-lea președinte al Turciei.

În anii 2000 a inițiat un proces de reforme economice care a crescut economia Turciei de aproape trei ori, dar azi se confruntă cu o criză economică uriașă, cu o rată a inflației de aproape 45% și cu tragedia de proporții după cutremurele din luna februarie care au lovit exact în zona Turciei profunde și în bazinul electoral al lui Erdogan.

Paradoxul e că Erdogan și-a început ascensiunea spre cele mai înalte culmi politice după o altă tragedie, cutremurele din 1999 în urma cărora au murit peste 18.000 de persoane și își poate încheia mandatul tot în urma unei catastrofe naturale.

Pentru prima oară în 20 de ani Erdogan are în față perspectiva reală de a pierde alegerile.


Cine e Kemal Kilicdaroglu cel care îi poate lua locul lui Recep Tayyp Erdogan

 

1. Kemal Kili... (kemal-kilicdaroglu_64548800.jpg)

În Turcia Erdogan a creat un sistem autoritar competitiv. Spre deosebire de Rusia, unde Kremlinul a instaurat un sistem eminamente autoritar, opoziția în Turcia există și are posibilitatea să conteste electoral regimul, dar pleacă cu șansa a doua ca urmare a controlului autoritar pe care puterea îl exercită asupra presei și a aparatului de justiție/

Kemal Kilicdaroglu e liderul opoziției, o alianță formată din șase partide cunoscută și sub numele de „Masa celor Șase”.

Supranumit „Ghandi”, Kemal Kilicdaroglu e un fost economist care a devenit pentru prima dată deputat în 2002 pe listele partidului AKP condus de Erdogan. În vârstă de 74 de ani, Kemal Kilicdaroglu reprezintă partidul CHP înființat de fondatorul Turciei moderne Kemal Ataturk. 

Kilicdaroglu propune relații mai bune cu Occidentul, reducerea inflației și revenirea la sistemul parlamentar de guvernare. Una din temele de campanie a fost reprezentată de redarea independenței sistemului de justiție.

Totodată, opoziția a folosit tema sensibilă a migrației promițând să rezolve problema celor 2-3 milioane de refugiați.

 

Să nu uităm de alegerile parlamentare

 

3. Kemal Kili... (kilicdaroglu_39981800.jpg)

O miză foarte importantă vor fi și alegerile parlamentare, chiar dacă cele prezidențiale țin capul de afiș. Vor fi aleși 600 de parlamentari. Pragul electoral este de 7%. Partidele care fac parte dintr-o alianță vor accede în Parlament chiar și fără să atingă acest prag.

În ceea ce privește arhitecutura alianțelor, Alianța Populară pleacă cu prima șansă în alegeri. Ea e formată din Partidul Justiției și Adevărului (AKP) - partidul lui Erdogan aflat la guvernare) și alte trei partide naționaliste și islamiste.

Alianța Națiunii din care face parte și Partidul Republican al Poporului și care îl are candidat pe Kemal Kilicdaroglu e formată din șase partide. „Masa celor Șase”.  

Mai multe alianțe politice, inclusiv radicale, formate din partide de extremă dreapta sau comuniste, vor lua încerca și ele să intre în Parlament.  De urmărit va fi și rezultatul pe care îl va înregistra Partidul Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd care la ultimele alegeri a ocupat a treia poziție electorală.

 

Rezultatul alegerilor - decisiv pentru întreaga lume

 

4. -imagine fara descriere- (erdogan_turcia_31695700.jpg)

Inevitabil impactul rezultatul alegerilor de azi va depăși frontierele Turciei. 

Turcia e un cap de pod între Europa și Asia, nu doar cultural și economic, dar și politic. 

Cu o bază militară la Incirlik unde SUA au dislocat focoase nucleare, dar și cu perspectiva de mare jucător la Marea Neagră, rolul geopolitic al Turciei e fundamental.

Ruperea blocajului și dezghețarea relațiilor cu NATO, dar mai ales SUA sunt o miză mare a alegerilor prezidențiale de azi, în contextul în care nici Europa, dar nici SUA, nu își doresc îndepărtarea Turciei. Dimpotrivă. 

Și nordul Europei privește cu mare interes alegerile. În funcție de rezultatul lor, ușa Suediei pentru aderarea la NATO se poate deschide mai larg, ori poate rămâne în continuare întredeschisă,

Nu în ultimul rând, rezultatul va avea un impact uriaș în Orientul Mijlociu, unde sub conducerea lui Erdogan Turcia a devenit un actor principal.

Relația cu Rusia și războiul din Ucraina vor fi și ele influențate de alegerile de azi, deși chiar dacă Erdogan va pierde puterea nu trebuie să ne așteptăm la o schimbare radicală de politică externă a Turciei în contextul unor relații economice foarte benefice cu Rusia, ci mai degrabă la o menținere mai bună a echilibrului geopolitic atât cu Apusul cât și cu Răsăritul.

Erdogan vs. Kilicdaroglu va fi și o confruntare ideologică. Neo-otomanismul regimului lui Erdogan și reîntoarcerea la islamism se confruntă cu o poziție kemalistă dominată de laicitatea caracteristică Turciei moderne fondată de Kemal Ataturk.

Reprezentativ în acest sens e că Erdogan și-a încheiat campania la Hagia Sofia (n.a. - Sfânta Sofia, catedrala unde odinioară împărații Bizanțului erau încoronați la Constantinopol) și pe care a retransformat-o în moschee în 2020 ea fiind muzeu din 1935 în urma reformelor lui Kemal Ataturk. De partea cealaltă Kilicdaroglu și-a încheiat campania la mausoleul lui Ataturk.

Însă ideologia nu ține de foame, iar dacă Erdogan va pierde azi alegerile determinante vor fi criza economică, inflația scăpată de sub control și catastrofa din februarie când în urma cutremurelor 55.000 de turci și-au pierdut viața.

 

 

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel