Publicitate
După ce trupele rusești au invadat Ucraina începând cu data de 24 februarie, Finlanda și Suedia au lansat procesul de aderare la NATO.
Primirea celor două țări în rândul celei mai puternice alianțe militare din toate timpurile părea, inițial, o simplă formalitate, având în vedere gradul ridicat de acceptare în rândul membrilor NATO și o similaritate mare de operare a forțelor armate din cele două țări cu modelele NATO. Dar, ceea ce părea o certitudine, este gata să se transforme într-un eșec datorită pozițiilor Turciei și Ungariei care, deocamdată, nu vor să-și dea acordul pentru primirea în Alianță a celor două țări situate atât în zona nordică, cât și baltică a Europei.
O asemenea evoluție a situației a fost oarecum prevăzută și deja a fost elaborat un plan B, conform căruia țările din nordul Europei vor coopera dacă, oricare dintre ele va fi atacată.
Primele măsuri de creștere a gradului de integrare a forțelor au fost deja luate, urmând ca în 2024 trupele nordului european să testeze practic noua concepție de răspuns în situația unei agresiuni rusești.
Statele Unite și-au manifestat sprijinul pentru o asemenea inițiativă, zona arctică fiind considerată de specialiștii militari americani critică pentru securitatea națională.
În ultima decadă a lunii septembrie, ministrul Apărării Norvegiei, Bjørn Arild Gram, s-a aflat la Washington unde, a purtat discuții cu omologul său american, Lloyd J. Austin III despre modalitățile mai bune de apărare a flancului nordic al NATO, inclusiv privind unele elemente de planificare a exercițiului militar ”Cold Response”, care în 2024 se va numi ”Nord Response”.
Exercițiul, găzduit de Norvegia, este programat să înregistreze roluri înalte finlandeze și suedeze, împreună cu o schimbare a numelui în Nordic Response, a declarat, în prima parte din septembrie, un oficial norvegian al apărării care, l-a însoțit pe ministrul Apărării, Bjørn Arild Gram, la Washington.
În centrul noii concepții de întrebuințare a forțelor din statele nordice este dorința de a privi mai holistic (abordare din multiple perspective – nota autorului) apărarea, teritoriile Norvegiei, Suediei și Finlandei și, într-o oarecare măsură, a celorlalte două țări considerate ca făcând parte din regiunea nordică, Danemarca și Islanda, potrivit publicației Defense News.
„Avem deja o bună cooperare pe o bază largă, de asemenea în domeniul apărării dar, cu toate (țările) în aceeași alianță va fi ceva diferit”, a spus Gram reporterilor, pe 21 septembrie, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, oficialul norvegian sperând la integrarea rapidă a Finlandei și Norvegiei.
Există încă diferențe de priorități în regiune, a declarat Gram. Atribuirea Finlandei drept lider în forțele terestre, datorită graniței sale mari cu Rusia, în timp ce Norvegia se concentrează pe capacitățile navale ar fi o viziune prea simplistă, a adăugat el.
Dar o vedere transversală a geografiei ar putea evidenția efecte de ordinul doi nevăzute anterior, a susținut el. „Ceea ce se întâmplă într-o zonă, o poate afecta pe cealaltă”, a menționat el, dând ca exemple orientarea Suediei și Finlandei la Marea Baltică, precum și expunerea Norvegiei, pe o distanță mare, la apele Atlanticului de Nord.
Nu poate fi neglijat nici războiul hibrid, care poate genera, uneori, consecințe extrem de grave dacă, nu se iau măsuri de întărire a potențialelor sectoare țintă.
În această categorie intră și sabotarea mai multor secțiuni ale gazoductelor Nord Stream 1 și 2 în Marea Baltică. Analiștii se întreabă, acum, dacă infrastructura de petrol și gaze din Marea Nordului ar putea fi ținta următoare, potrivit Defense News.
Guvernul de la Oslo a anunțat, pe 30 septembrie, că forțele armate își vor crește gradul de alertă pentru instalațiile energetice critice din apele Norvegiei. „Forțele armate norvegiene sunt prezente și efectuează patrule pe uscat, în aer, pe mare, sub apă și în spațiul cibernetic”, se arată într-un comunicat.
Pe măsură ce țările din regiune își examinează rețelele de infrastructură și structurile de bază militară, cooperarea mai strânsă în operațiile aeriene poate fi mai ușor de atins decât în alte domenii. „Este un exemplu foarte bun pentru că vedem că putem integra și partaja infrastructura, împărtășim o imagine aeriană comună și așa mai departe”, a declarat Gram. „Ne putem acoperi unii pe alții, acoperim întreaga zonă.”
Războiul din Ucraina a demonstrat cât de important este să interzici adversarului să folosească spațiul aerian, acest fapt permițând militarilor ucraineni să lupte de la egal la egal cu forțele rusești. În lipsa acțiunilor aviației, războiul s-a transformat în unul de uzură pe termen mediu spre lung care, afectează sever populația civilă, și nu doar din Ucraina.
Astfel, devine și mai important, să se poată, totuși, opera în mediul aerian contestat. În zona nordică doar Norvegia poate face acest lucru, iar în următorii doi-trei ani și Danemarca, cu ajutorul avioanelor stealth F-35.
Cu toate acestea, principalul factor descurajator este prezența americană masivă în Atlanticul de Nord cu bombardiere strategice, avioane tactice de generația a cincea și grupuri navale de lovire și expediționare.
Posibila transformare a Finlandei și/sau Suediei în câmpuri de luptă, cum este acum Ucraina, este de neconceput datorită puternicului impact negativ economico-social pe care l-ar avea la nivel european și mondial, un asemenea eveniment.
Afectarea Ucrainei care, are un produs intern brut (PIB) de 155,6 miliarde de dolari, a produs deja turbulențe majore în Europa. În cazul Finlandei și Suediei cu PIB-uri de 271,2 miliarde, respectiv 537,6 miliarde de dolari, care sunt rezultatul unor fine conexiuni și echilibre macroeconomice de nivel mondial, o asemenea evoluție este aproape imposibil de gestionat, nu doar la nivel european.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
