Actuala administraţie este pregătită de o nouă rundă de sancţiuni, care ar urma să fie supuse spre aprobare Congresului SUA "în scurt timp". Aceste sancţiuni ar reprezenta pentru proiect o lovitură fatală, susţin sursele.
Acestea avertizează: "Vor veni din ce în ce mai multe sancţiuni, iar acum pregătim lovitura decisivă".
Alte surse spun că sancţiunile SUA au majorat deja cu un miliard de dolari costurile proiectului.
Presiunea SUA nu se va domoli nici după ce Biden va prelua Biroul Oval
Această dispută nu se va domoli după ce noul preşedinte Joe Biden va prelua puterea în 20 ianuarie, susţin diplomaţii străini, presiunile SUA asupra Nord Stream 2 fiind sprijinite de atât de parlamentarii din Partidul Democrat cât şi de cei din Partidul Republican.
În 2016, Biden a descris gazoductul "ca o afacere proastă" pentru Europa, iar marţi a promis că va răspunde atacurilor cibernetice pe scară largă atribuite Rusiei, amintește Agerpres.
Consorţiul care dezvoltă proiectul Nord Stream 2 ar urma să înceapă amplasarea conductelor în apele teritoriale daneze, după ce construcţia a fost suspendată timp de un an, a informat miercuri Autoritatea de reglementare maritimă din Danemarca.
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 9,5 miliarde de euro (11,6 miliarde de dolari), finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.
SUA și mai multe state europene se opun Nord Stream 2
Autoritatea de reglementare maritimă din Danemarca a emis o notificare privind lucrările la gazoductul Nord Stream 2 desfăşurate în Marea Baltică din 15 ianuarie, conform unei informaţii apărută pe site-ul Autorităţii în 22 decembrie. Întrebat de implicaţiile anunţului, un purtător de cuvânt al consorţiului care dezvoltă proiectul Nord Stream 2 a precizat: "Nu suntem în măsură să dăm publicităţii detalii privind activităţile de construcţie".
Nava Fortuna va amplasa conductele şi va fi asistată de vasele Baltic Explorer şi Murman, precum şi de alte vapoare care se ocupă de aprovizionare. În prezent, nava Fortuna amplasează o secţiune de 2,9 kilometri de conductă în zona economică exclusivă a Germaniei.
SUA şi mai multe state europene se opun proiectului Nord Stream 2, susţinând că acesta va creşte dependenţa Europei de gazele naturale ruseşti şi va lipsi ţările de tranzit, precum Polonia şi Ucraina, de un instrument important de presiune în relaţia cu Moscova.
De asemenea, Statele Unite, care dispun în prezent de rezerve importante de gaze naturale ca urmare a exploatării petrolului de şist, vor să îşi majoreze exporturile de energie, inclusiv spre Germania, ţară a cărei industrie este puternic dependentă de importurile de energie din Rusia, susţin analiştii.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
