În urmă cu patru ani, în timpul mandatului lui Donald Trump, strategia de apărare națională americană a pus accentul pe „concurența” cu China și Rusia, descrise drept „puteri revizioniste” pentru că urmăreau să modeleze o lume „compatibilă cu modelele lor autoritare”.
Operațiunile de combatere a terorismului au fost trecute în plan secund, fiind prioritizată pregătirea pentru eventuale „conflicte majore”.
Cea mai recentă versiune a acestui document consideră China drept „cel mai serios pericol pentru securitatea Statelor Unite”, fiind actorul statal care prezintă o ”provocare sistemică” pentru mediul internațional , în timp ce Rusia reprezintă doar o amenințare acută la adresa intereselor naționale ale SUA.
Practic, prin recunoașterea Chinei ca provocare fundamentală, documentul arată direcția în care se uită SUA pentru următorii zi de ani.
Din moment ce Beijingul se află în proces de creștere semnificativă a arsenalului nuclear, strategia americană va avea ca scop prevenirea „dominanței” acestuia asupra regiunilor cheie.
Documentul precizează însă că un conflict cu China poate fi evitat.
Rusia, trecută în plan secund
În ceea ce privește Rusia, noua strategie de apărare americană susține că, „spre deosebire de China, ea „nu reprezintă o amenințare sistemică la adresa Statelor Unite pe termen lung”.
F. Rusă este doar un accident de parcurs - o „amenințare imediată și acută la adresa [intereselor] și valorilor Statelor Unite. Totuși Moscova prezintă un risc „acut”, așa cum demonstrează „invazia nejustificată a Ucrainei”. Invazie care, tot conform acestui document, „subliniază că pericolul nuclear persistă și s-ar putea agrava, într-un context geopolitic din ce în ce mai competitiv și instabil”.
Mai mult, acest punct este preluat în documentul NPR 2022, privind postura nucleară a SUA: „Până în anii 2030, Statele Unite se vor confrunta, pentru prima dată în istoria sa, cu două mari puteri nucleare considerate concurenți strategici și potențiali adversari”, se arată în acest document, făcând aluzie la dezvoltarea rapidă a arsenalului Chinei, despre care se suspectează că are intenția de a achiziționa „cel puțin 1.000 de focoase nucleare până la sfârșitul deceniului”.
Pentagonul a transmis Phenianului un mesaj fără nicio ambiguitate. „Orice atac nuclear al Coreei de Nord împotriva Statelor Unite sau a aliaților și partenerilor săi va fi inacceptabil și va duce la sfârșitul regimului nord-coreean. Nu există niciun scenariu în care regimul Kim ar putea folosi arme nucleare și să supraviețuiască”, avertizează NPR.
SUA vor abandona rachetele nucleare lansate pe mare, în ciuda sprijinului militar
Documentul reconsideră deciziile administrației Trump, care urmăreau echiparea navelor americane cu arme nucleare de mică putere, pentru a le permite să joace pe picior de egalitate cu omologii lor ruși, care dezvoltau atunci „un set mare, variat și modern de sisteme nestrategice”.
Foto: Rachetă de croazieră Tomahawk / marina americană
Administrația Biden intenționează să anuleze programul SLCM-N (rachetă nucleară de croazieră lansată pe mare), care făcea posibilă echiparea submarinelor și unor nave de suprafață ale Marinei SUA cu rachete de croazieră având arme nucleare de mică putere.
”Așa cum se aplică situației actuale – Rusia și Ucraina – are valoare zero”, a declarat un oficial înalt al apărării într-un briefing de joi, citat de U.S. Naval Institute.
Oponenții SLCM-N, în principal democrații, susțin că acest program este costisitor [10 miliarde de dolari] și că va necesita investiții suplimentare pentru a asigura securitatea acestor rachete.
În plus, ar face mai dificilă staționarea lor în unele țări din Indo-Pacific, în special Japonia și Noua Zeelandă, care, în principiu, nu permit prezența armelor nucleare la sol.
Apoi, SLCM-N ar putea da naștere exact la „erori de calcul”, deoarece modul său de lansare ar fi identic cu cel al rachetelor convenționale, precum Tomahawk (în trecut, Marina SUA a implementat o versiune nucleară a acestui dispozitiv, TLAM-N).
Trbuie spus că Marina SUA a lansat deja o armă nucleară de mică putere, rachetele balistice Trident, fiecare cu un focos W76-2 de 5 kilotone, care sunt instalate în 2020 la bordul unui submarin.
Cu toate acestea, SLCM-N are și susținătorii săi, începând cu generalul Mark Milley, șefii de stat major american. „Poziția mea […] nu s-a schimbat. […] Părerea mea este că acest președinte [Joe Biden], ca orice alt președinte, merită să aibă la dispoziție mai multe opțiuni pentru a asigura securitatea națională”, a explicat el în timpul unei audieri parlamentare din luna mai trecută.
Amiralul Charles Richard susține și el SLCM-N:
„Situația actuală din Ucraina și traiectoria nucleară a Chinei m-au convins de existența unui decalaj în ceea ce privește descurajarea și reasigurarea [aliaților Statelor Unite]”, a rugat într-adevăr amiralul Richard, într-o scrisoare adresată Congresului. De asemenea, o capacitate de putere redusă, non-balistică „ar oferi opțiuni flexibile și le-ar completa pe cele care există deja”, a concluzionat el.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
