Pe 12 septembrie, trei site-uri internet au publicat, aparent independent unul de celălalt, câte un articol în limba engleză despre întrebuințarea avioanelor stealth rusești Su-57 în atacuri asupra Ucrainei.
Deși nu intră în categoria celor mai citite puublicații, site-urile respective (individualizate în continuare A, B și C, în funcție de ordinea în care au fost publicate articolele), datorită faptului că sunt specializate pe probleme militare, dau o anumită aură de autenticitate informațiilor prezentate. Desigur și limbajul folosit, precum și unele afirmații reale, dar foarte generale, contribuie la confecționarea credibilității mesajului.
Senzațional!...Sau nu
Avioane Su-57 rusești. Foto: Ministerul Apărării din Rusia, via Defence24
Narațiunile din cele trei articole nu sunt identice dar au câteva puncte comune.
Unul dintre ele este că surse din Forțele Aeriene ucrainene au precizat că aeronave Su-57 rusești au desfășurat peste 40 de lovituri împotriva Ucrainei. Sursele din Forțele Aeriene ucrainene nu sunt menționate dar nu ar fi o problemă pentru că și marile agenții de presă fac acest lucru.
Pentru a face povestea cât mai autentică, în fiecare articol este inserată o remarcă din 9 ianuarie 2023, făcută de Ministerul britanic al Apărării (pe rețeaua X), în care se precizează că, ”cel puțin din iunie 2022, forțele aerospațiale ruse au folosit aproape sigur Su-57 FELON pentru a desfășura misiuni împotriva Ucrainei.”
(1/6) Since at least June 2022, Russian Aerospace Forces have almost certainly used Su-57 FELON to conduct missions against Ukraine. FELON is Russia's most advanced fifth-generation supersonic combat jet, employing stealth technologies and highly advanced avionics.
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) January 9, 2023
Mai departe, toate articolele sugerează că Su-57 ar fi fost folosite la distrugerea centralei termice Trypillia, de lângă Kiev, pe 11 aprilie 2024.
Sunt și puncte comune doar în câte două articole, cele mai multe identități fiind între site-urile A și C.
Potrivit site-urilor A și C, Su-57 lansează rachetele din spațiul aerian al regiunilor rusești Kursk și Briansk, precum și din regiunea ucraineană ocupată Lugansk, în timp ce site-ul B nu face referiri pe acest subiect.
Site-urile A și C precizează, cu unele mici diferențe, că activitatea avioanelor Su-57 s-a intensificat în ultimele șapte luni. Astfel, site-ul A precizează că au fost efectuate 30 de atacuri (din cele toate 40) în timp ce pe site-ul C se face referire la 40 de atacuri efectuate (adică toate) începând luna februarie.
Un alt punct comun între site-urile A și C este lansarea a 30 de rachete de croazieră în ultimele șapte luni.
Site-urile A și B precizează că la lovirea centralei Trypillia au fost folosite rachete Kh-69, în timp ce site-ul C nu face referiri la tipul de rachetă folosit în atac.
Există și o informație majoră care este postată doar pe un singur site. Ea pare un fel de contribuție personală la întreaga narațiune despre Su-57 și, probabil, are ca scop să creeze, în rândul cititorilor, convingerea de mare dezvăluire precum și de mare autenticitate.
Astfel, poate cea mai interesantă știre din această întreagă poveste despre folosirea Su-57 la atacarea Ucrainei este precizarea din articolul postat pe site-ul B, potrivit căreia avioanele Su-57 au fost folosite pe 4 septembrie 2024 în atacul asupra orașului Lviv din vestul Ucrainei, când și-au pierdut viața șapte persoane.
Cât de obiective sunt materialele despre Su-57?
Su-34 și Su-57
Alte referiri din articole sunt mai puțin legate de situația operativă din Ucraina. Sunt prezentate unele caracteristici avansate ale rachetelor folosite de avionul Su-57, printre care Kh-69, Kh-59MK2, Kh-58USHK, K-77M. Se fac referiri și la misiuni în Siria efectuate în trecut de avioane Su-57.
Ca o caracteristică generală, se observă că tonul fiecăruia dintre cele trei articole este laudativ față de aeronavele Su-57, o tendință pe care o observăm și față de alte arme rusești, prezentate în aceste publicații.
Se pune întrebarea legitimă cât de veridică este afirmația, prezentă în materiale, potrivit căreia ”surse din Forțele Aeriene ucrainene au informat …”. Chiar există acele surse din Forțele Aeriene ucrainene care să fi declarat așa ceva pentru cele trei publicații? Sau - ca să se credibilizeze informația - este prezentată sursă inventată?
Dacă există, atunci putem presupune că acele surse ucrainene sunt trădători și armata ucraineană are unele probleme interne de rezolvat. Varianta doi este că acele surse au încercat să avertizeze comunitatea internațională despre ceva important dar, când au văzut ce a ieșit, au încheiat, probabil, orice colaborare cu site-urile respective. În ambele cazuri, urmarea cea mai probabilă pentru cele trei site-uri ar fi pierderea unei surse cu acces la un nivel foarte înalt din punct de vedere militar. Apare astfel o nouă întrebare. Merită să fie sacrificată sursa respectivă? Este posibilă o sacrificare mortală în actualele condiții pentru că serviciile de contraspionaj ucrainene nu vor da înapoi.
Desigur, există și varianta banală ca aceste articole să fie o invenție pură. În limba ucraineană nu apare absolut nimic pe acest subiect, precum și nici în franceză sau germană. Nici măcar în rusă nu există nimic. Această absență remarcabilă din media în alte limbi, precum și asemănările evidente dar nu perfecte dintre cele trei articole, poate duce și la concluzia că articolele au fost generate cu inteligența artificială. Generatorul de texte, probabil unul foarte avansat existent doar pentru limba engleză, ar avea ca intrări anumite informații cheie pe care le respectă întocmai. Fiecare articol ar fi primit un set unic informații care trebuia să fie neapărat în articol, cum ar fi cele peste ”40 de atacuri” și ”surse din Forțele Aeriene ucrainene” dar și o anumită individualizare la fiecare articol.
În economia întregului război informațional aceste trei articole cântăresc cât o picătură, dar fără reacție din partea Occidentului aceste picături vor forma un ocean, nu peste mult timp. Poate ar fi timpul ca acele faimoase echipe și instrumente de luptă împotriva dezinformării să reacționeze mai rapid, decât la bilanțurile care apar peste luni de zile după ce a avut loc o operație informațională și răul a fost făcut. Oamenii simpli, pervertiți unul câte unul de aceste narațiuni pro-ruse scrise sub masca profesionalismului, vor forma în viitor o masă critică care vor schimba rezultatele alegerilor.
Ce s-a urmărit precis prin aceste trei articole este greu de spus. Cu siguranță fac parte din războiul informațional la scară mare dintre Rusia și Occident. Cu siguranță fac parte dintr-o operație informațională care este parte a acestui război. Un scop al operației ar putea fi testarea eficienței unui anumit mod de expunere a unei narațiuni favorabile Rusiei. Un altul ar putea fi consolidarea audienței celor trei site-uri cu ceva excepțional. În plus, mai intră în plasa narațiunilor rusești și câțiva avizi de senzațional, care nu au timpul și nici determinarea să acceseze informațiile din mai multe surse.
Cum ar trebui să fie un avion cu adevărat ”invizibil”, nu struțo-cămila rusească Su-57
F-22 Raptor, photo source: Lockheed Martin
Într-o altă ordine de idei, articolele despre avioane de luptă stealth, spionaj, forțe speciale și alte elemente militare îngropate în secrete adânci sunt ca mersul pe gheața subțire, adică total nesigure mai ales când nu sunt bazate pe surse oficiale. Despre Su-57 se pot spune pure invenții, deoarece nimic nu se poate verifica din surse de încredere. De exemplu avionul s-ar putea să nu fie unul stealth avansat, la fel cu racheta hipersonică Khinzhal care nu este atât de grozavă precum o lăudau rușii.
Spre deosebire de Su-57, din SUA avem informații confirmate despre avioanele stealth americane și eficacitatea lor. În 1999, un F-117A american a fost doborât deasupra Belgradului în Serbia. Este un fapt confirmat. La prima vedere, pare să afecteze imaginea despre tehnologia stealth a avioanelor americane. Dar analizând mai profund lucrurile, se observă cu totul altceva. Piloții americani de pe F-117A au avut curajul să zboare chiar deasupra capitalei Belgrad, extrem de bine apărată antiaerian, ferm convinși că nu vor fi descoperiți. Zbori așa doar când ești foarte sigur pe ceea ce ai, deși era o tehnologie stealth din anii 70 ai secolului trecut. De-atunci, americanii au mai făcut B-2, F-22, F-35 și mai nou B-21, bazându-se pe multe, multe lecții învățate.
Avioanele stealth sunt făcute să vină în ascuns deasupra adversarului, astfel încât acesta să nu dispună de timp de ripostă. Lansarea de rachete de la sute de km, cum o fac rușii cu Su-57 din regiunile Kursk, Briansk și Lugansk, conform a două din cele trei articole, se poate face și cu alte avioane care nu sunt neapărat stealth.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News