În timp ce cancelarul german al SPD, Olaf Scholz, avertizează cu insistență asupra posibilității escaladării războiului și laudă reținerea germană și americană, membrii NATO din Europa de Est care se află în „linia întâi” față de Rusia se tem că tocmai această politică ar putea provoca o escaladare suplimentară.
Germania refuză să furnizeze Kievului rachete Taurus cu rază lungă de acțiune care ar putea fi folosite pentru a efectua lovituri pe teritoriul Rusiei. În plus, interzice forțelor armate ucrainene în general să atace teritoriul Rusiei cu arme occidentale și nici măcar nu vrea să audă despre trimiterea de soldați.
Totuși, țările baltice nu exclud să-și trimită militarii în Ucraina dacă Rusia obține succese semnificative pe câmpul de luptă, transmite duminică germanul Der Spiegel.
După cum relatează Spiegel, parlamentarii baltici i-au avertizat pe reprezentanții guvernului german despre consecințele politicii Berlinului față de Ucraina, în marja Conferinței Lennart Meri privind politica externă și de securitate, care a avut loc în capitala Estoniei săptămâna trecută.
„Ei susțin că, dacă rușii reușesc să facă o descoperire strategică în estul Ucrainei, deoarece Occidentul ajută doar cu jumătate de inimă Kievul, situația ar putea escalada dramatic. În acest caz, țările baltice și Polonia nu ar aștepta ca forțele ruse să fie dislocați la granițele lor, au avertizat politicienii baltici”, citați de Spiegel.
Prudența lui Scholz
Generalul german Breuer alături de cancelarul federal Olaf Scholz. Sursa Foto:Bundeswehr
Spiegel afirmă că Scholz și președintele american Joe Bidense tem de acest scenariu. „Cei care vor să limiteze războiul printr-o izolare excesivă riscă de fapt să scape de sub control”, avertizează publicația germană.
Spre deosebire de Scholz, cei mai importanți membri ai guvernului de coaliție german, cum ar fi vicecancelarul și ministrul Economiei Robert Habeck și ministrul Afacerilor Externe Annalena Baerbock de la Verzi, ministrul de finanțe al FDP, Christian Lindner și ministrul Apărării al SPD, Boris Pistorius, cred că prudența cancelarului este mai degrabă un semn de slăbiciune, fiind percepută de ruși ca o ezitare.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a vorbit despre posibilitatea trimiterii forțelor militare occidentale în Ucraina, dar ideea sa a fost susținută doar de țările baltice și de Polonia, în timp ce alte țări NATO, printre care Germania, au criticat dur declarația liderului francez.
Recent, The New York Times a raportat că NATO discută despre posibilitatea de a trimite instructori militari în Ucraina pentru a antrena soldați ucraineni. În acest moment, forțele NATO antrenează soldați ucraineni în străinătate.
Când vine vorba de țările baltice, la mijlocul lunii mai Madis Roll, consilier pentru securitate națională al președintelui Estoniei, a declarat pentru Breaking Defense că guvernul său discută „serios” despre trimiterea de forțe în Ucraina. Se presupune că ar fi localizați în vestul Ucrainei - departe de linia frontului - și ar elibera forțele ucrainene de roluri non-combat.
Un mesaj clar din partea primului ministru al Estoniei
Prim-ministrul estonian Kaja Kallas, în schimb, a spus în urmă cu câteva zile că trimiterea de experți militari occidentali pentru a antrena armata ucraineană pe pământul ucrainean nu ar risca să atragă NATO într-un război împotriva Rusiei.
Pe lângă mențiunea din ce în ce mai puternică a posibilității de a trimite forțe militare occidentale în Ucraina, s-a aprins și problema utilizării de către Ucraina a armelor occidentale pentru atacuri asupra țintelor militare de pe teritoriul rus.
Șeful diplomației britanice, David Cameron , a spart gheața săptămânile trecute, spunând că ucrainenii pot folosi armele britanice pentru atacuri pe teritoriul Rusiei.
Un Kremlin înfuriat a răspuns în cele din urmă lansând exerciții de pregătire și desfășurare a armelor nucleare tactice. Cu toate acestea, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a cerut membrilor alianței militare să permită Kievului să folosească armele pe care le primește de la ei pentru a viza ținte militare de pe teritoriul Rusiei.
Între timp, membrii din nordul Europei nu au odihnă când vine vorba de pregătirile pentru amenințările la adresa securității. Polonia, Finlanda, Norvegia și țările baltice au convenit să creeze un „zid de drone” pentru a-și proteja granițele folosind drone. Noul plan a fost anunțat vineri de Agne Bilotaite , ministrul de interne al Lituaniei, explicând că zidul de drone se va întinde din Norvegia până în Polonia, cu scopul de a proteja împotriva provocării din partea țărilor ostile și de a preveni contrabanda.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
