Arma aeriană, una deosebit de periculoasă, deoarece are la bord între 25 și 90 kg de exploziv în funcție de model, a fost monitorizată pe timpul zborului de două avioane F-16 românești care au rămas în aer o oră și trei sferturi, de la 2:25 la 4:08, potrivit unui anunț al Ministerul Apărării de la București, citat de Defense România. În cele din urmă, drona respectivă a părăsit spațiul aerian al României și a intrat în cel ucrainean.
Însă Ministerul român al Apărării sugerează posibilitatea prezenței în spațiul aerian național a unei a doua drone rusești care s-ar fi prăbușit pe teritoriul României.
”Din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național, într-o arie nelocuită, în proximitatea localității Periprava”, se precizează în comunicatul de presă. Localitatea Periprava este situată pe malul Dunării chiar lângă granița cu Ucraina, la 30 de km N-NV de Sulina.
De la Moscova nu se aude deocamdată nimic în timp ce dinspre București problema nu pare una deosebită.
„Am vorbit azi noapte cu domnul ministru, am vorbit și azi dimineață cu domnul ministru, la cafea, cum era normal. Nu au fost probleme deosebite pe teren, vor continua [prezența dronelor rusești în apropierea sau chiar pe teritoriul României – nota autorului], pentru că urmează iar exporturi de grâne. Asta este, avem un război la granița cu România”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Drona rusească a zburat mult mai adânc și mai mult timp în spațiul aerian al României decât s-a întâmplat anterior
Atacul Rusiei la Gurile Dunării. Foto: RadioMoldova.md
Cu toată această nouă normalitate, situația din noaptea trecută a fost una atipică, deoarece alerta a fost emisă, pe lângă județul Tulcea, și pentru Constanța care nu este unul de la granița cu Ucraina. Acest lucru înseamnă că drona rusească a zburat mult mai adânc și mai mult timp în spațiul aerian al României decât s-a mai întâmplat anterior. Forțele Aeriene ucrainene, citate de Defense România, au precizat că în spațiul aerian românesc a pătruns un grup de drone, nu una singură, iar una dintre acestea a ajuns până în zona localității tulcene Sabangia, situată la aproximativ 20 de km sud de municipiul Tulcea și la 30 de km de granița cu Ucraina.
Situația, una excepțională, ridică anumite semne de întrebare. Or fi avut rușii un plan anume cu această incursiune mai adâncă a dronei sau a fost pur și simplu incompetență? Dacă a fost un plan, atunci oare Rusia a vrut să reamintească Alianței nord-atlantice un mesaj deja transmis anterior?
În lipsa unei explicații oficiale a Federației Ruse privind violarea spațiului aerian al României și implicit al NATO, se pot face doar speculații despre intențiile adevărate ale Rusiei.
Intrarea din noaptea de 7/8 septembrie a dronei rusești pe teritoriul României a avut loc la puțin timp după o declarație a ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, privind posibilitatea ca unități antiaeriene și antirachetă poloneze să protejeze centralele nucleare ucrainene.
Acesta a declarat, pe 6 septembrie, într-un interviu pentru BBC că, în opinia sa, Polonia are dreptul să doboare rachete rusești în spațiul aerian ucrainean dacă acestea amenință centralele nucleare ucrainene, potrivit Defense România.
Rusia provoacă intenționat NATO?
Deci, mesajul rușilor către NATO ar fi ca țările Alianței nord-atlantice să-și păstreze acasă forțele de apărare antiaeriană deoarece ar putea fi insuficiente pentru a-și putea rezolva propriile probleme iar trimiterea lor în Ucraina nu ar face decât să le îngreuneze și mai mult situația în propriile țări. Cu alte cuvinte, Rusia ar amenința voalat NATO cu un fel de atacuri aeriene efectuate mai mult din greșeală decât intenționat, pe fondul faptului că NATO evită să acuze Rusia că ar face intenționat astfel pătrunderi în spațiul aerian al Alianței.
Desigur, este posibil ca zborul destul de adânc al dronei rusești în România să fi fost în realitate o eroare grosolană a militarilor ruși, un fel de incompetență cu care suntem obișnuiți la regimurile autocratice unde pregătirea profesională trece în planul doi sau chiar trei în comparație cu demonstrarea loialității față de regim.
Dar, acest lucru nu încălzește cu nimic pe civilii din NATO care, se pare tot mai des, vor fi treziți în miez de noapte pentru a merge în adăposturile antiaeriene. Deși ei nu sunt parte în conflict, suportă consecințele unor astfel de situații. Dacă vor ignora alarmele de apărare antiaeriană, ar putea deveni victime colaterale de război.
Nu este vorba de un număr mic de civili care vor fi deranjați din ce în ce mai des de la viața lor obișnuită. Doar în România, județele Tulcea, Constanța, Galați și Brăila, situate în apropierea Ucrainei au o populație totală de aproximativ 1,7 milioane de oameni. Dacă le mai adăugăm și pe cele din nordul țării, ajungem la peste 3,5 milioane de locuitori. La aceștia pot fi adăugați și sutele de mii de turiști care vin în Delta Dunării, la mare, în Bucovina, Maramureș etc. Pentru regiunile de graniță cu Ucraina ale Poloniei, Slovaciei și Ungariei situația este aproape aceeași.
Și dacă ar trebui să stabilim o zonă de excludere, un no-fly-zone de 20 de kilometri la graniță?
Sistem antiaerian de tip Hawk al Armatei României. Foto: MApN
Să trăiești zi de zi cu această amenințare și incertitudine nu este deloc ușor și având în vedere că este în joc chiar viața oamenilor din aceste regiuni, amenințarea parcă s-ar transforma într-una de natură teroristă, căreia în mod normal ar trebui să i se răspundă adecvat și mai ales preventiv.
Este adevărat că unitățile antiaeriene NATO ar trebui să-și protejeze în primul rând proprii cetățeni, dar tot atât de adevărat este că având în vedere cele mai recente incidente, unitățile antiaeriene ale NATO ar trebui să creeze o zonă de excludere în jurul granițelor Alianței unde Rusia desfășoară acțiuni de luptă. Acea zonă poate fi de 20 de km sau mai mult în funcție de timpul de reacție. Dronele și aeronavele rusești care zboară acolo nu mai pot fi luate de bune că nu vor intra în teritoriul NATO. Ele ar trebui distruse înainte de a pătrunde în spațiul aerian al NATO.
Pentru civilii țărilor Alianței nord-atlantice din zonele respective, care vor fi nevoiți să se adăpostească tot mai des ca urmare a acțiunilor militare rusești care le pun viața în pericol, nu este deloc vorba de normalitate. Pentru ca să li se poată garanta siguranța, poate ar trebui scrise reguli noi, poate ar trebui instituite anumite regimuri de întrebuințare a muniției de război pe timp de pace sau poate acolo nu mai este vorba de starea de pace.
Atât conducătorii politici, cât și comandanții militari au o paletă destul de mare pentru a rezolva problema și nu este exclus ca Ucraina să primească atât rachete occidentale cu rază lungă de acțiune cât și aprobarea ca ele să fie folosite pentru a lovi preventiv locațiile de desfășurare a UAV-urilor Shahed chiar înainte de a fi lansate.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
