Spații ocupate de propaganda Kremlinului în imaginarul social național

Ștefan Stănciugelu |
Data publicării:
Protest de susținere a Ucrainei în fața invaziei neprovocate a Rusiei
EXCLUSIV
Protest de susținere a Ucrainei în fața invaziei neprovocate a Rusiei

După atacurile criminale dovedite ale armatei ruse împotriva civililor ucraineni nu-i mai crede nimeni: nici cei 24 de membri care au votat pe 7 aprilie împotriva Moțiunii propusă de SUA în Adunarea Generală a ONU și nici cei 58 de membri care s-au abținut de la vot. Dacă au respins ori s-au abținut de la votul pentru excluderea Rusiei din Consiliului pentru Drepturile Omului toți cei 82 de membri ai Națiunilor Unite au avut un interes anume, dar, de crezut în discursul Kremlinului de negare a atacului asupra civililor în Ucraina, sigur nu au crezut.

Mesajul dezinformării ruse privind minciunile Occidentului despre masacrul de la Bucea ori Kramatorsk este însă credibil pentru o majoritate dintre cetățenii ruși (80-83%) care declară că susțin ”operațiunea militară specială” din Ucraina și au încredere în Vladimir Putin. Adăugam aici prezumția plauzibilă că unii dintre ei nu spun ce cred, ci doar ce se aștepată ca ei să răspundă la un interviu telefonic. Dar, acest lucru nu îi transformă nicidecum în opozanți ai regimului Putin ori în persoane care pot fi convinse rapid de o informare corectă. Din contră, sociologii ne spun că atacul unor convingeri sau credințe generează exact opusul – consolidarea lor.

Kremlinul urmărește tocmai stabilizarea și creșterea acestei susțineri interne – nu este nimic nou aici. Rusia a abandonat aproape dezinformarea în spațiul euro-atlantic, excepție făcând diplomații ruși din diferite țări, care au preluat pe rețelele de socializare rolurile îndeplinite de Sputnik și RT, după ce acestea au fost interzise:

”În același timp, conturile diplomatice rusești de pe rețelele de socializare au jucat un rol important în strategia de comunicare a Kremlinului legată de invazia Ucrainei. În special, conturile de Twitter ale misiunilor diplomatice ale Rusiei, care acționează într-o rețea coordonată, au încercat să discrediteze relatările presei independente din Ucraina și să amplifice narativele de dezinformare care justifică invazia. (”Russian diplomatic accounts on social media used for disinformation”, în Disinformation to conceal war crimes: Russia is lying about atrocities in Bucha, April 07, 2022, Disinfo Review.

 

Kremlinul în mass media occidentală de astăzi

 

Kremlinul mai apare doar meteoric ”în direct” în presa euro-atlantică, prin mesaje de înspăimântare a populației euro-atlantice: Vladimir Putin poartă valiza nucleară la înmormântarea unui lider politic rus; purtătorul de cuvânt al Kremlinului dă interviuri presei străine anunțând că atacul nuclear este parte din Strategia Națională de Securitate a Rusiei (deci nu Vladimir Putin va fi vinovat pentru un răspuns nuclear la vreun cine știe ce ”atac existențial” la adresa Rusiei). După ce Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că Alianța mizează pe un război de lungă durată, Kremlinul a intrat în vrie și a început să proiecteze asupra Vestului propria frică. Un astfel de război prelungit ar face de rușine încă mai mult armata rusă, pulverizând tot ce a mai rămas din prestigiul de mare strateg al genialului Putin, din încrederea în Rusia ori din economia rusă etc. Singurul mesaj aparent pozitiv al Președintelui Vladimir Putin în presa euro-atlantică a fost cel de felicitare a Primului ministru al Ungariei, Viktor Orban, care a reușit să își înșele propriul popor cu o falsă promisiune de asigurare a păcii, în condițiile în care Ungaria este un stat membru al NATO. Mesajul de felicitare putem presupune că este sincer în conținut, dar, cu siguranță, are o intenție precisă de manipulare în efectele pe care le urmărește atât pentru poporul rus, cât și pentru ”poporul” euro-atlantic.

 

O lună de dezinformare pentru poporul rus

 

În lipsa accesului direct la întreg ecosistemul de propagandă neagră al Kremlinului împotriva propriului popor, putem să bănuim măcar o parte dintre temele campaniei de dezinformare și tehnicile de manipulare ale puterii de la Mosocova, folosind informațiile accesibile din presa online care participă la campania de dezinformare.

Baza de date a grupului de cercetare din proiectul EUvsDisinfo pe care am analizat-o arată dinamica temelor campaniei de dezinformare a Kremlinului pentru luna martie. Datele de monitorizare din perioada 4 martie-5 aprilie 2022 ne oferă prilejul de a identifica ponderea temelor anunțată de chiar titlurile articolelor care sunt dovedite ca aparținând campaniei de dezinformare a Kremlinului (vezi mai jos Surse).

1. -imagine fara descriere- (grafic_09090800.jpg)

Până la atacurile asupra civililor ucraineni probate în presa occidentală de la începutul lui aprilie, propaganda Kremlinului a avut câteva teme care au o anume rezonanță în comunicarea cu populația rusă și opinia publică non-euroatlantică.

Temele dominante ale dezinformării Federației Ruse în luna martie sunt legate de existența și intenția Ucrainei, asistată de SUA, de a folosi armele biologice, cercetări ilegale în bio-laboratoare care, afirmă mesajele dezinformării ruse, ar fi generat inclusiv virusul SarsCov 2.

Până la crimele de război de la Bucea și excluderea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, cea mai importantă temă a dezinformării în perioada analizată este cea a bio-laboratoarelor de pe teritoriul Ucrainei ”fasciste”, care, sub coordonarea SUA, ar pregăti un atac biologic la adresa populației ruse.

Într-un interviu acordat Disinformation Review de Dr. Jean-Pascal Zanders, fondator al organizației The Trench și publicat pe 8 aprilie, ni se lămurește diferența dintre cercetarea biologică legitimă și dezvoltarea de arme biologice, precum și motivele care susțin campania de dezinformare a Rusiei pe această temă importantă în campania Kremlinului de luna trecută. Între mai multe motive, dr. Jean-Pascal Zanders semnalează că documentele ”așa zis secrete” circulate de Rusia despre laboratoare de cercetare biologică ilegale au fost mereu publice, ele fiind prezentate instituțiilor internaționale și opiniei publice fie pentru justificarea invaziei în Ucraina, fie pentru distragerea atenției de la războiul declanșat împotriva statului ucrainean.

O a doua temă a dezinformării este, ca frecvență, nazificarea Ucrainei și sprijinirea grupărilor și guvernării fasciste de la Kiev de către NATO și SUA. Această linie a campaniei de dezinformare are un obiectiv la fel de clar ca linia dezinformării privind crearea de arme biologice pe teritoriul Ucrainei: Rusia a fost obligată să invadeze Ucraina (”operațiune militară specială”, desigur) pentru a opri genocidul în desfășurare al guvernării fasciste de la Kiev și pentru a preîntâmpina un atac cu armă biologică – aceasta este povestea propusă opiniei publice ruse și partizanilor Rusiei din afara spațiului federativ. (Disinformation Review).

Pe linia campaniei de dezinformare derivată din ”fascismul ucrainean sprijinit de Occident”, Kremlinul construiește alte două teme pe care le vehiculează în mijloacele de informare în care se adresează propriilor susținători: Ucraina nu este un stat suveran și are o guvernare fascistă în urma loviturii de stat din 2014, în special, iar Occidentul continuă o campanie rusofobă, ”sancțiunile ilegale” impuse Rusiei fiind parte din rusofobia Vestului. Occidentul, în general, ne spune propaganda neagră a Kremlinului, duce o campanie de persecutare a cetățenilor ruși și a Federației ruse:

"Afirmațiile conform cărora lumea este nedreaptă și ostilă Rusiei și rușilor  au fost în centrul narațiunilor de dezinformare pro-Kremlin timp de ani de zile și continuă să fie alimentate în mod deliberat în contextul războiului. Pe rețelele de socializare, acest lucru a luat forma campaniei "Nu-i mai urâți pe ruși", distribuită de conturile diplomatice rusești și care îi prezintă pe ruși ca fiind persoane persecutate din cauza naționalității lor (de la începutul lunii martie, un hashtag cu acest conținut a fost menționat de peste 24.000 de ori pe Twitter)." (Disinformation Review)

Acestea sunt temele dominante ale dezinformării ruse împotriva propriului popor. Dacă doar o parte din mesaj devine credibil pentru o populație lipsită de alte surse de informare decât cele oficiale, lipsită de un antrenament în gândirea critică, ne gândim că se cer drept legitime două întrebări pentru care nu avem mijloace să răspundem în acest moment:

1) Poate fi acuzată o majoritate de aprox. 100 milioane de cetățeni ruși că dau crezare acestui mesaj livrat zi de zi de propaganda de stat rusă?

2) În ce măsură o populație de peste 100 de milioane de cetățeni ruși ar fi deshisă la un mesaj care neagă povestea transmisă de canalele media de stat?

---------------------

Surse: Baza de date pe care am folosit-o este parte a proiectului european ”Euvsdisinfo.eu” care are drept obiectiv analiza campaniei de dezinformare derulată prin canale media pro-Kremlin în UE și țările partenere din Est, Balcanii de vest și vecinătatea de sud a Uniunii Europene. Disinfo Database conține în acest moment 13772 de articole cu mesaje care sunt dovedite ca ”înșelătoare sau false în urma confruntării lor cu dovezi și fapte disponibile în mod public” și ”care provin de la un organ de presă finanțat de Kremlin sau de la o altă sursă de informații care are legături clare cu Federația Rusă”. Un articol de presă ori, în general, un mesaj care dezinformează este, în contextul metodologiei și monitorizării grupului de cercetare al EUvsDisinfo, cel care oferă o descriere parțială, distorsionată sau falsă a realității bazate pe fapte, în conformitate cu narațiunile stabilite de Kremlin sau care sunt favorabile Kremlinului. 

Analiza noastră se referă la o parte din monitorizarea făcută între 4 martie – 5 aprilie și cuprinde 56 de articole apărute în aproape 250 de mijloace de comunicare în masă ce pot fi accesate online.

------------------

Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică românească”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.

 

 

 

 

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel