După cum a anticipat săptămâna trecută președintele sârb, numele inițiativei de cooperare va fi schimbat în timpul Forumului Economic, vor fi semnate trei acorduri și vor fi create "benzi preferențiale" la punctele de trecere a frontierei pentru trecerea mai rapidă a cetățenilor.
Liderii sârbi, albanezi și macedoneni au criticat Bruxelles-ului pentru ritmul lent al procesului de extindere a UE și au promis că vor urmări propria zonă de călătorie și afaceri fără frontiere, așteptând ca blocul comunitar să admită cele trei țări. "Știm că există dificultăți în extinderea UE", a declarat Vucic într-un interviu, adăugând: "Între timp, trebuie să vedem ce putem face pentru noi înșine, ce putem face pentru oamenii noștri, cum ne putem extinde piețele".
Zaev și-a exprimat, de asemenea, frustrarea că "UE nu își respectă promisiunile" și a afirmat: "Trebuie să accelerăm beneficiile practice pentru cetățenii noștri”. Rama, la rândul său, a comparat negocierile cu Bruxelles-ul cu comedia existențialistă a lui Samuel Beckett "Waiting for Godot", în care doi bărbați se angajează într-o serie de conversații deseori absurde, anticipând în același timp sosirea cuiva care nu ajunge niciodată.
Joi, 29 iulie, va fi inaugurată oficial "Zona de călătorie și afaceri Mini-Schengen" din Balcani , după modelul zonei Schengen a UE. Acesta va include o relaxare treptată a restricțiilor de călătorie, "benzi verzi" mai rapide la frontiere, reducerea timpilor de așteptare pentru mărfuri și acces mai ușor la permisele de muncă. Se speră că zona, despre care Vucic spune că ar trebui creată până la sfârșitul anului, va include și Muntenegru și Bosnia și Herțegovina.
Liderul sârb a declarat că regiunea balcanică nu mai poate aștepta să fie integrată în UE. Pentru a fi acceptate, țările trebuie mai întâi să facă progrese semnificative, cum ar fi reformele electorale, judiciare și economice, iar calea oficială ar fi putut deveni prea solicitantă pentru Balcanii înșiși. Vucic a ajuns la putere în urma unei atitudini pro-UE, dar, la fel ca mulți dintre omologii săi, începe să privească blocul cu o frustrare din ce în ce mai mare.
Scopul "Mini Schengen"
Scopul "Mini Schengen" este de a schimba narațiunea regiunii, atât pe plan intern, pentru a ușura tensiunile etnice, cât și extern, pentru a continua să solicite aderarea la UE și mai multe investiții, a declarat președintele sârb.
Macedonia de Nord și-a schimbat numele pentru a satisface solicitările Greciei, membră UE, dar, prin vocea premierului Zaev a susținut că Bruxelles-ul ar fi "eșuat" în regiune. Țara a fost admisă în NATO anul trecut, la scurt timp după schimbarea numelui, dar UE încă nu a deschis discuțiile de aderare cu Skopje. "Scopul final este de a deveni membru al UE", a asigurat Zaev, menționând totuși că "până când va decide UE, trebuie să găsim o modalitate de a continua procesul de europenizare”.
Comisia Europeană, care conduce procesul de evaluare a progresului către aderarea la UE, a anunțat că va continua să sprijine eforturile de integrare a tuturor celor șase națiuni din Balcanii de Vest într-o piață regională comună, reflectând piața unică a UE, aplicând regulile și standardele blocului comunitar. "Obiectivul final, aderarea la UE, nu s-a schimbat", a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei.
În ceea ce privește lentoarea procedurii, Comisia a informat că a îndemnat guvernele naționale să avanseze în negocierile cu Albania și Macedonia de Nord "cât mai curând posibil". Cele două țări ar fi trebuit să înceapă negocierile de aderare la UE anul trecut, dar acest pas este încă blocat de Bulgaria. Macedonia de Nord este candidată la UE de 18 ani, Serbia de 9 ani și Albania de 7 ani.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
