„Nu știm ce se va întâmpla cu Incirlik”, a declarat pentru Washington Examiner, Ron Johnson, preşedintele Subcomitetului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii Europene şi Regionale, din cadrul Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului SUA. Ron Johnson a precizat pentru publicaţia americană că: Sperăm ca totul să fie bine, dar trebuie să ne pregătim pentru ce este mai rău.”
Washington Examiner aminteşte că Erdogan, după anul 2016 când a reuşit să se menţină la putere în urma unei lovituri de stat eşuate, a amenințat de mai multe ori că este dispus să limiteze accesul militarilor americani în baza aeriană Incirlik, locul unde sunt stocate mai multe bombe nuclear.
Nu mai în decursul anului trecut au exista mai multe discuţii contradictorii între Statele Unite şi Turcia, privind prezenţa militarilor americani la baza aeriană Incirlik.
Anul trecut oficiali americani din Departamentul de Stat şi din cel pentru Energie, fără să anunțe public, au început să analizeze cum pot fi luate înapoi cele 50 de bombe nucleare pe care SUA le țin de multă vreme, sub controlul propriei armate, la baza aeriană turcă Incirlik, aflată la aproximativ 160 de km de frontiera cu Siria. Tot anul trecut, ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, preciza că Ankara ar putea insista ca SUA să părăsească baza aeriană Incirlik dacă Washingtonul progresează pe calea sancţionării ca răspuns la achiziţionarea de rachete S-400 de către Turcia.
Washington Examiner precizează că o retragere a efectivelor militare americane din baza aeriană Incirlik ar duce la apariţia unor schimbări majore, nu în bine, privind relaţii dintre Statele Unite și țara care se mândrește cu cea de-a doua cea mai mare armată din NATO, dar afinitatea crescândă a lui Erdogan față de președintele rus Vladimir Putin și relaţiile tot mai tensionate cu alte state membre ale Alianţei, i-a enervat destul de mult, în ultima perioadă, pe oficialii americani.
,,Vrem să ne menținem prezența și cooperarea deplină în Turcia", a spus Johnson. „Nu cred că vrem să facem această schimbare strategică, dar cred că, dintr-o postură defensivă, ar trebuie să ne uităm la realitatea situației, direcţia pe care se află Erdogan nu este bună”.
Pentru senatorul american, direcţia în care Erdogan vrea să îndrepte Turcia este una cât se poate de îngrijorătoare, iar acesta este un motiv destul bun ca Statele Unite să-şi îmbunătăţească cooperarea militară cu Grecia prin întărirea prezentei militare în Golful Souda, deoarece prezența militarilor americani în Turcia este cu siguranță amenințată.
Neînţelegerile dintre Turcia și alte state membre NATO au crescut în ultimii ani, în parte datorită achiziției de către Erdogan a unor sisteme avansate de rachete antiaeriene rusești (S-400) - o decizie care a condus administrația președintelui Donald Trump să excludă Turcia din programul pentru avioane F-35.
Recent, Erdogan s-a angajat într-o dispută privind granița maritimă cu Grecia, o controversă suficient de gravă pentru a-i determina pe oficialii NATO să intervină pentru a se asigura că cele două state membre ale Alianței nu vor ajunge la un conflict militar.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
