Putin a declanșat anul trecut ceea ce nimeni nu a mai avut curajul/inconștiența să facă în ultimii 70 - 80 de ani. Putin reușește performanța să contorsioneze principiile de drept internațional (neamestecul în treburile interne ale altui stat, inviolabilitatea frontierelor, neutilizarea forței etc) și să găsească justificări fără temei pentru agresiunea rusă din Ucraina.
În aceste condiții, Ungaria era o voce singulară în UE când susținea că Rusia nu trebuie pedepsită pentru invazia nejustificată din Ucraina. Relațiile cordiale ale lui Orban cu Putin sunt binecunoscute, Ungaria blocând sancțiunile UE împotriva Rusiei în repetate rânduri.
Prietenii Rusiei în UE
Fostul ministru austriac de externe al Austriei, Karin Kneissl, care în vara anului 2018 l-a avut invitat special la nunta ei pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin
Totuși, în ultima perioadă, atât Austria, cât și Croația dau semne că sprijinul statelor UE pentru Ucraina ar putea să scadă în viitor.
Austria, prin vocea ministrului de externe Alexander Schallenberg, spunea chiar săptămâna aceasta că "nu trebuie să exagerăm" în privința retragerii vizelor pentru cetățenii F. Ruse. ”Arhitectura europeană de securitate, într-un fel sau altul, în viitor, va trebui să includă Rusia care e membru permanent în CS ONU și ca stat nuclear”, declara Schallenberg.
Propunerea Vienei este una aproape absurdă, întrucât austriacul de la externe se referă fix la problema libertăți de mișcare. Brusc, Austria nu mai este atât de strictă când vine vorba de granițele sale sau de cele ale Uniunii deși acum o lună, Viena a votat împotriva intrării în Schengen a României și Bulgariei.
Mai merită menționat că, în aprilie, cancelarul austriac era primul lider UE care îl vizita pe Vladimir Putin, după invazia din 24 februarie.
La rândul ei, în decembrie, Croația a șovăit când a venit momentul să participe la cea mai mare Misiune de Asistență Militară a UE de până acum - EUMAM Ucraina. Contribuția Croației era una relativ modestă (100 de militari ucraineni urmau să fie instruiţi în Croaţia în următorii doi ani), dar preşedintele Zoran Milanovic, care este comandantul suprem al forţelor armate croate, s-a opus participării Croației iar parlamentul a votat (”la mustață”) împotriva propunerii.
Milanovic are o reputație pro-Rusia - în ultimele luni, el s-a opus în mod deschis admiterii Finlandei și Suediei în NATO, venită pe fondul războiului din Ucraina.
În timp ce la Ramstein se negocia intens un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, președintele Milanovic mergea la Budapesta pentru a se întâlni cu premierul ungar Viktor Orban și cu președinta Katalin Novak, scrie AP.
Președintele Croației a declarat că eforturile UE de a susține standardele democratice în țările membre amenință să distrugă blocul și a condamnat eforturile UE de a sancționa financiar Ungaria pentru presupusele încălcări ale standardelor statului de drept.
Mai mult, Milanovic a amintit că Ungaria a ajutat Croația atunci când a avut probleme, referindu-se la anii '90.
Foto: Viktor Orban și Zoran Milanovic
Președintele croat a reamintit și că ”Viktor Orban a fost unul dintre cei doi oameni care au avut demnitatea și curajul să vină la înmormântarea președintelui Tudjman (Franjo Tudjman a decedat în 1999 n.r.).
Nu a venit nimeni, ceea ce a fost o mișcare destul de urâtă față de Croația. El a fost președintele croat și a condus țara noastră”, a spus Milanovic, care uită să amintească despre controversele care planează asupra fostului președinte croat. În 2002, procurorul de atunci al Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Yugoslavie, Carla del Ponte, declara într-un interviu că l-ar fi acuzat pe Tudjman de crime de război dacă acesta ar mai fi fost în viață.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
