Analiștii francezi consideră că știrile sunt deranjante, dar nu neapărat din motivele pe care ni le-am putea imagina, ci pentru că Franța nu ar avea practic nevoie de un astfel de sistem integrat de apărare. Un motiv ar fi că, spre deosebire de alte țări care participă la proiectul “Scutul”, posedă arme nucleare și protecția asociată acestora în teorie în virtutea principiului descurajării. Un alt motiv, mai presus de orice, s-ar datora faptului că Franța se află departe geografic de țara care este considerată astăzi principala amenințare de c[tre statele membre NATO, și anume Rusia.
Gaspard Schnitzler, cercetător în probleme de apărare la Institutul de Relații Internaționale și Strategice (IRIS), a declarat: "Dacă o rachetă sau o aeronavă reușește să intre în spațiul aerian est-european, înainte de a ajunge în Franța, ar trebui să străbată mai multe spații aeriene. Dacă aceste țări își fac treaba corect, avioanele și rachetele nu vor putea ajunge la noi. Ar trebui, în principiu, să fie interceptate și distruse de apărarea vecinilor și aliaților noștri".
Chiar dacă o rachetă reușește să ajungă pe cerul Franței, țara are deja un sistem de interceptare: SAMP/T (Surface-to-air/Ground medium-range), cunoscut sub numele de "Mamba". Acesta constă în platforme pe roți cu rachete antiaeriene Aster 30, care au o rază de acțiune de o sută de kilometri și sunt conectate la un sistem radar integrat. Opt dintre aceste sisteme lucrează deja în serviciul de luptă și se presupune că li se vor adăuga sistemele de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune Crotale NG.
Astfel, faptul că Franța nu va participa la proiectul scutului antirachetă nu înseamnă că Parisul este vulnerabil în fața potențialelor amenințări din aer. Dar poate fi considerat îngrijorător din alte motive, atât politice, cât și strategice.
Mediapart consideră că inițiativa germană dezvăluie amploarea neînțelegerilor și diferențelor dintre Paris și Berlin pe probleme de apărare. Se reamintește că războiul din Ucraina poate îngropa ambițiile europene de apărare pe termen mediu. Acest proiect mai arată că Germania s-a trezit "dezorientată" de războiul din Ucraina și nu știe cum să acționeze, ia decizii de natură să amenințe echilibrul Uniunii Europene.
În ciuda încercării Franței de a salva imaginea relației cu Germania prin declarații de presă în care apreciază scutul drept "o foarte bună inițiativă", anunțul proiectului i-a făcut pe oficialii francezi să mormăie în culise – conducând chiar la amânarea ședinței guvernamentale franco-germane programate să aibă loc pe 26 octombrie.
Motivul cel mai evident al nemulțumirii Franței se datorează faptului că proiectul implementat de Germania se bazează, din câte se cunoaște la acest moment, pe echipamente israeliene - Arrow 3 - susținute eventual de echipamente americane. Parisul ar prefera componente "made in France", cu atât mai mult cu cât un sistem paralel franco-italian este în curs de dezvoltare și ar trebui să fie gata în 2025.
Germania a fost criticată pentru că a favorizat avioanele de luptă americane F-35 în detrimentul celor europene, răspunzând brusc în septembrie că "vrea material care să zboare și să fie disponibil pe piață", în condițiile în care, în iunie, Berlinul a lansat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei germane.
Problema scutului se află practic în fruntea unei serii de decizii deranjante pentru Franța: achiziționarea de către Berlin a aeronavelor americane F-35, alegerea Germaniei să nu participe la proiectul de modernizare a elicopterului Tiger alături de Franța și Spania, blocarea viitorului proiect MGCS sau chiar achiziționarea aeronavelor de patrulare navală americană Boeing P-8 Poseidon în 2021, care pare să fi îngropat proiectul de avioane de patrulare franco-german cunoscut sub numele de Maws (Maritime Airborne Warfare System ).
O privire critică asupra ezitărilor Germaniei de a se alătura mai mult proiectelor europene decât celor NATO, influențată probabil și de războiul din Ucraina, arată că șansele de realizare a unei apărări europene se reduc considerabil, iar într-un cadru mai larg ridică întrebări cu privire la strategia germană și viitorul relației sale cu Parisul și, în special, cu Uniunea Europeană.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
