Joi, 26 decembrie, autoritățile finlandeze au anunțat că au preluat controlul asupra unui petrolier a cărui ancoră se crede că a avariat cel puțin un cablu submarin.
Nava Eagle S este suspectată că a provocat deteriorarea cablului subacvatic Estlink-2, care duce energie electrică din Finlanda în Estonia, precum și a patru cabluri de internet, a informat postul finlandez de stat Yle, bazându-se pe declarațiile poliției. Autoritățile finlandeze au preluat controlul navei, Eagle S. Petrolierul suspectat că a deteriorat cablurile în Baltica, avea echipamente de spionaj.
Incidentul are loc în urma deteriorării a două cabluri de date și a conductelor de gaz Nord Stream , ambele fiind considerate acte de sabotaj.
Pericolul „flotei fantomă” rusești. NATO va intensifica patrulele în Marea Baltică, UE anunță măsuri mai puternice”
Nervozitate palpabilă în Nordul Europei. NATO a anunțat vineri că își va spori prezența în Marea Baltică, după presupusa sabotare în această săptămână a unui cablu de alimentare subacvatic și a patru cabluri de internet, în timp ce Estonia a lansat o operațiune navală pentru a proteja cablul electricitate.
La rândul său, Uniunea Europeană a avertizat luni despre așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei și a promis că va lua ”măsuri mai puternice pentru a contracara riscurile pe care le prezintă aceste nave”.
„‘Flota din umbră’ rusă amenință mediul și finanțează bugetul de război al Rusiei”, a spus șeful UE pentru politică externă, Kaja Kallas, pentru ziarul Die Welt, într-un interviu publicat luni, adăugând că navele sunt suspectate că au comis acte de sabotaj.
Sâmbătă, ministrul german de externe Annalena Baerbock a tras deja alarma cu privire la „flota din umbră” a Rusiei și a cerut noi sancțiuni UE. Baerbock a avertizat că „flota umbră rusă decrepită” reprezintă o amenințare serioasă atât pentru mediu, cât și pentru securitatea europeană.
„Aproape în fiecare lună, navele deteriorează în prezent cabluri submarine importante din Marea Baltică”, a mai spus Baerbock.
Potențial pericol pentru două proiecte majore ale României: Neptun Deep și ”Coridorul Verde”
Statele baltice sunt în alertă după o serie de întreruperi ale cablurilor de alimentare, a legăturilor de telecomunicații și a conductelor de gaz, dar ce se întâmplă în Nordul Europei ar putea fi replicat de ruși și în Marea Neagră.
România dezvoltă mai multe proiecte energetice strategice în Marea Neagră.
”Coridorul Verde”, cablul Submarin de Energie care vine din Azerbaidjan. România colaborează cu Azerbaidjan, Georgia și Ungaria pentru realizarea unui cablu submarin de transport al energiei electrice prin Marea Neagră. Studiul de fezabilitate este în curs de finalizare, iar implementarea proiectului va dura aproximativ șase ani. Proiectul ar putea fi ajustat prin adăugarea unui cablu de fibră optică, dar și prin alăturarea Bulgariei la proiect.
Proiectul Neptun Deep, cel mai amplu proiect energetic offshore al României, întârziat cu aproximativ 5 ani
Se estimează că depozitele conțin circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, suficient pentru asigurarea consumului intern pe 10 ani.
Investiția totală va fi de aproximativ 4 miliarde de euro. Producția de gaze este preconizată să înceapă în 2027.
Între timp, situația regională s-a complicat substanțial, Rusia devenind principala sursă de instabilitate în Marea Neagră.
Totuși, trebuie precizat că proiectul a fost întârziat semnificativ după ce, în 2018, guvernanții de la acea vreme au impus companiilor petroliere o serie de impozite suplimentare.
Gigantul american ExxonMobil, inițial partener în proiect, a decis să-și vândă participația către Romgaz. Această schimbare a necesitat renegocieri și a contribuit la întârzierea proiectului.
Deși justificarea Guvernului României a fost că dorește să obțină condiții mai favorabile pentru stat, întârzierea începerii producției a privat România de o sursă importantă de venituri. Exploatarea în varianta inițială ar fi captat vârful prețurilor ridicate din perioada crizei energetice globale (2022-2023), ceea ce ar fi crescut veniturile, întrucât proiectul inițiale prevedea că producția urma să înceapă în 2021.
Marina României are o flotă învechită, care numără: trei Fregate (F221 Regele Ferdinand, F222 Regina Maria, F111 Mărășești), patru corvete și alte câteva nave purtătoare de rachete, vedete torpiloare sau dragoare de mine.
România va deține și două vânătoare de mine aflate în uz, cumpărate din marea Britanie. Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” este prima din cele două astfel de nave și se află deja în dotarea Marinei României. În următoarea perioadă , urmează să ajungă și cel de-al doile vânător de mine.
În valoare totală de 150.000.000 de euro (fără TVA), programul „Vânător de mine” va crește capacitatea Forțelor Navale Române de a acționa eficient pentru contracararea pericolului de mine actual, în scopul protejării căilor de navigație și a infrastructurii critice din zona de responsabilitate.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
