Presa germană a publicat fragmente din „Libertate. Amintiri 1954 - 2021”, o care de memorii a fostului cancelar german Angela Merkel, care a ocupat această funcție din noiembrie 2005 până în decembrie. în 2021.
Merkel povestește în carte de memorii cele mai importante evenimente pe care le-a trăi, începând cu copilăria și tinerețea din RDG.
Un capitol aparte îl reprezintă summitul NATO din aprilie 2008 de la București. La acel summit, au început discuțiile privind aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO.
Trebuie spus că, poziția SUA a fost de a răspunde pozitiv solicitărilor Georgiei și Ucrainei de a participa la Planul de acțiune pentru aderarea la NATO.
George Bush la Summitul NATO din 2008 de la București / Foto: Casa Albă, Shealah Craighead
”Aici, la București, (...) poziția țării mele este clară: NATO ar trebui să acorde Georgiei și Ucrainei Membership Action Plan (MAP, Planul de acțiune pentru aderarea la NATO - n.r.)”, declara în prima zi a vizitei sale la București, președintele George W. Bush.
Momentul istoric de la Summitul de la București
Cu toate acestea, decizia de la Summitul din 2008 a fost împiedicată mai ales de Angela Merkel și Nicolas Sarkozy, care s-au opus acordării MAP pentru Georgia și Ucraina, argumentând că o astfel de mișcare ar fi putut escalada tensiunile cu Rusia.
În memoriile sale, Angela Merkel reflectă asupra deciziilor sale controversate cu privire la Ucraina. Merkel apără compromisul pe care l-a inițiat la summitul NATO de la București din 2008. La acel moment, decizia privind statutul de candidat la aderare pentru Ucraina și Georgia era în discuție.
George W. Bush, Traian Băsescu, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, împreună cu soțiile, la Summitul NATO din 2008 de la București / Foto: Casa Albă, Chris Greenberg
Merkel aduce ca argument (unul real, de altfel) că populația Ucrainei nu avea aceleași vedere pro-occidentale, cum se întâmplă acum. ”Doar o minoritate a populației ucrainene susținea aderarea țării la NATO", își amintește fostul cancelar.
Trebuie spus că, în perioada premergătoare, dar și în prima zi a summitului NATO de la București din 2008, a existat o incertitudine considerabilă în legătură cu participarea lui Vladimir Putin. Deși fusese invitat la reuniunea Consiliului NATO-Rusia (NRC), Kremlinul a lăsat neclară prezența lui până în ultimul moment.
Putin a acceptat să participe doar după ce a fost clar că Ucraina și Georgia nu vor primi MAP. Sosirea lui Putin la București a fost văzută ca o reușită de către mai toți participanții la summit, în frunte cu România.
E o soluție să nu-l superi pe Putin?
Anul 2008-Invadarea Georgiei de către trupele armatei ruse
Cât de exactă a fost evaluarea liderilor europeni s-a văzut doar câteva luni mai târziu: în august, Rusia a invadat o parte a teritoriului Georgiei și a recunoscut independența Abhaziei și Osetiei de Sud față de Georgia la 26 august.
Argumentul că evitarea supărării Rusiei ar fi o soluție pentru Europa s-a dovedit, în cele din urmă, un raționament greșit.
Abordarea Europei nu a împiedicat acțiunile expansioniste ale Rusiei, dar această situație trebuie evitată cu orice preț, pe viitor.
În acest sens, este necesar ca statele europene să întărească apărarea colectivă prin NATO, dar și să-și dezvolte capacități militare proprii.
În același timp, europenii trebuie să păstreze o acțiune unitară pentru sprijinirea Ucrainei, iar România ar trebui să fie primul stat interesat de acest lucru.
O Ucraină învinsă ar reprezenta o amenințare directă la granițele României. O Ucraină învinsă în condițiile Moscovei, înseamnă automat Rusia la Gurile Dunării și, foarte posibil, anexarea Republicii Moldova.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
