Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu omologul său azer Ilham Aliev şi cu premierul armean Nikol Pashinyan pentru a evoca - potrivit Kremlinului - "modalităţile de acţiune ale forţelor ruseşti de menţinere a păcii".
Preşedintele rus a vorbit de asemenea la telefon şi cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, cu care a discutat despre "crearea unui centru comun pentru monitorizarea încetării focului".
Franţa ceruse Rusiei săptămâna trecută să risipească "ambiguităţile" din jurul acestui acord de încetare a focului, în special cu privire la rolul Turciei, Parisul exprimând îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Ankara să fie asociată operaţiunii de menţinere a păcii.
Rusia dă asigurări că niciun soldat turc nu va fi dislocat în Nagorno-Karabah. Armenia e circumspectă
Deşi Moscova asigură că niciun soldat turc nu va fi desfăşurat în Nagorno-Karabah, iar centrul comun de monitorizare va fi instalat pe teritoriul azer, parlamentul de la Ankara a autorizat trimiterea de trupe turceşti în Azerbaidjan, în timp ce etnicii armeni din regiune se tem că acestea vor apărea cât de curând şi în Nagorno-Karabah.
Erdogan a anunţat miercuri că a discutat cu Putin despre posibilitatea asocierii altor ţări la eforturile de consolidare a încetării focului în Nagorno-Karabah, transmite Agerpres, citând Reuters. "Avem ocazia să dezvoltăm şi să extindem' acest dispozitiv, a spus preşedintele turc, adăugând că "prezervarea încetării focului ar putea fi dusă la un nivel diferit" dacă s-ar alătura şi alte ţări, fără însă a le nominaliza.
Erdogan sfidează și spune că „neliniștea” Occidentului nu are "nici cea mai mica importanţă"
Franţa, care coprezidează cu Rusia şi SUA "Grupul de la Minsk", înfiinţat în anii 1990 pentru a găsi o soluţie la conflictul din Nagorno-Karabah, s-a pronunţat pentru o supraveghere internaţională a încetării focului.
Parisul manifestă temeri că Turcia, principalul aliat al Azerbaidjanului şi critic dur al "Grupului de la Minsk", şi Rusia vor ajunge la un acord pentru a exclude puterile occidentale de la viitoarele negocieri de pace asupra Nagorno-Karabah, notează Reuters.
Erdogan a declarat că "neliniştea" exprimată de unii copreşedinţi ai "Grupului de la Minsk" nu are "nici cea mai mica importanţă".
Conflictul din Nagorno-Karabah
Armenia şi Azerbaidjan sunt în conflict de aproape 30 de ani pentru controlul asupra regiunii separatiste azere Nagorno-Karabah.
Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.
A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk - un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.
Reluarea conflictului anul acesta a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
