Evghenia Guțul, guvernatorul regiunii autonome moldovenești pro-ruse Găgăuzia, având strânse legături cu Kremlinul, a lăsat să se înțeleagă că oficialii români controlează guvernul de la Chişinău. Aceasta a fost cea mai recentă tentativă dintr-o serie de încercări ale Kremlinului de a pune la îndoială suveranitatea guvernelor europene pro-occidentale.
Guțul a declarat pe 8 aprilie, în timpul unui interviu acordat postului de televiziune rusesc de stat Pervîi Kanal (Canal 1), că, dacă Găgăuzia va începe procesul de secesiune din Republica Moldova, reacția va veni nu numai din partea guvernului de la Chișinău, ci și din partea Bucureștiului, despre care Guțul a spus că "controlează autoritățile moldovenești'', lăsând să se înțeleagă că Moldova nu este un stat suveran.
Guțul a afirmat că autoritățile de la Chişinău ar putea răspunde la secesiunea Găgăuziei prin "declarații zgomotoase și amenințătoare" sau prin trimiterea de trupe în Găgăuzia. Aceasta a mai spus că unificarea Republicii Moldova cu România ar însemna "moartea Moldovei, a limbii și culturii moldovenești''.
La 5 aprilie, Guțul a declarat că Găgăuzia va începe "imediat" procesul de secesiune de Republică Moldova dacă Chişinăul alege se se unească cu România.
Analiștii militari consideră că interviul acordat de Guțul la televiziunea de stat rusă, la 8 aprilie, a avut probabil scopul de a crea condiții pentru a justifica o potențială agresiune viitoare a Rusiei împotriva Moldovei în fața publicului rusofon și pro-rus din Găgăuzia, din republica separatistă pro-rusă Transnistria, din alte regiuni pro-ruse din Europa și Asia Centrală și din Rusia însăși.
Kremlinul consideră probabil că eforturile sale în Moldova fac parte din conflictul geopolitic existențial mai larg al Rusiei cu Occidentul. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și oficialii MAE rus au lăsat să se înțeleagă recent că țările occidentale dirijează cumva politica de securitate națională a guvernului armean și au afirmat că Finlanda "și-a pierdut independența în luarea deciziilor de politică externă" după aderarea la NATO.
Anterior, pentru a submina suveranitatea Ucrainei și pentru a justifica invazia, Kremlinul a făcut afirmații false similare potrivit cărora NATO controlează Kievul și folosește Ucraina pentru a amenința Rusia. Este probabil ca Moscova să continue să afirme că diverse state-țintă nu sunt pe deplin suverane pentru a crea condițiile de informare pentru operațiunile hibride sau convenționale rusești împotriva lor.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
