Potrivit analizei publicate în National Interest, interesele americane și europene au nevoie de resursele din zona Asiei Centrale și a Caucazului pentru a putea echilibra acțiunile Chinei, care acaparează resursele de minerale - disponibile oriunde pe Glob - și își consolidează capacitățile interne de procesare.
Azerbaidjan, Armenia și Turcia au planuri ambițioase de a deveni hub-uri regionale care să conecteze comerțul și comerțul dintre Marea Caspică și Marea Neagră, completând coridorul azer-georgian existent.
La rândul său, economia Georgiei a atras o creștere a afacerilor rusești în timpul războiului din Ucraina, dar se tem de dependența evidentă de Moscova.
Pentru o creștere economică susținută și securitate națională, este nevoie de un comerț înfloritor dintre Asia și Europa. Asia Centrală și Caucazul doresc la rândul lor un parteneriat cu interesele transatlantice.
Statele Unite și Europa ar trebui să profite de această oportunitate istorică și să stabilească un Coridor Economic Asia Centrală-Caucaz-European (CACE), notează autorii analizei.
Caspica, o adevărată centrală energetică
Regiunea din Mării Caspice a devenit un furnizor important de petrol și un canal de energie pentru Europa și întreaga lume. Statele Unite, în urma dizolvării Uniunii Sovietice, s-au angajat în dezvoltarea infrastructurii energetice a regiunii și în integrarea acesteia pe piața globală a energiei, în special, facilitând tranzitul energetic între regiunea transcaspică și Marea Mediterană.
Producția regiunii Caspice reprezintă aproximativ 1% din producția mondială de petrol și 3% din gazele naturale, cea mai mare parte fiind rafinată în Italia înainte de reexport.
În special, Caspian Pipeline a conectat câmpul petrolier Tengiz din Kazahstan, dezvoltat și operat de Chevron, la portul Novorossiysk de la Marea Neagră.
Între timp, conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan conectează câmpurile petroliere din zona Caspică din Azerbaidjan de portul mediteranean Ceyhan.
După Italia, Israelul este al doilea cel mai mare importator de petrol din Azerbaidjan.
Coridorul Sudic de gaze naturale transportă gaz azer în Europa prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania și Italia, reprezentând aproximativ 4% din gazele naturale europene.
Pe lângă conductele de petrol și gaze, navele și rețelele feroviare transportă țiței și produse petroliere din Asia Centrală în Europa. Combustibilul uzbec, rezistent la vreme rece, generat din gaze naturale, este transportat pe o rețea rutieră-feroviară-navală prin Turkmenistan, Azerbaidjan și Georgia până la Marea Neagră și mai departe către piețele din nordul Europei.
Dincolo de petrol și gaze
La 17 decembrie 2022, liderii Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei au semnat un acord pentru construirea unei linii electrice submarine între Georgia și România pentru transmiterea energiei regenerabile din parcul eolian azer de la hidrocentralele din Caspică și Georgia.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat proiectul ca parte a inițiativei European Global Gateway și a contribuit la diversificarea energetică a Europei.
Asia Centrală este bogată în minerale esențiale pentru tranziția energetică și vehicule electrice, statele din regiune fiind implicate activ în extinderea capacității lor de export, inclusiv prin creșterea investițiilor în infrastructura regională:
Porturile din Marea Caspică - Turkmenbashi în Turkmenistan, Aktau și Kuryk în Kazahstan și Alat în Azerbaidjan - se coordonează pentru a crește traficul de nave de adâncime mică de-a lungul mării interioare.
La Marea Neagră, Georgia extinde porturile Anaklia și Poti pentru a primi trafic sporit din Asia Centrală și Caucazul de Sud.
Conexiuni de tren Trans-Caucaz între Marea Caspică și Marea Neagră, cum ar fi Baku-Poti și Baku-Tbilisi-Kars, mărfuri cu feribotul - inclusiv minerale, îngrășăminte, cereale și alte produse agricole. Banca Mondială proiectează o creștere a tranzitului anual de mărfuri trans-caspică de la 2,26 la 11 milioane de tone până în 2030.
Traficul aerian de marfă și pasageri în Asia Centrală și Caucaz este în continuă creștere . Se formează o rețea de aeroporturi pentru comerțul și turismul intra-regional, cu legături îmbunătățite cu Europa de Est și statele din Golf. Se estimează că îmbunătățirea aviației va dezlănțui imensul potențial turistic neexploatat al regiunii.
România: Cap de pod al Europei pentru CACE
Geografia României, aparatul de securitate și capacitățile energetice și logistice în creștere rapidă o fac capul de pod optim pentru un angajament economic european mai puternic cu Caucaz și Asia Centrală. România se mândrește cu cel mai mare litoral al UE și NATO de la Marea Neagră. Dunărea, cel mai lung fluviu din Europa, se varsă în Marea Neagră pe litoralul românesc. Coridorul de transport al Dunării, prin rețelele de canale Rin-Main-Dunăre și Rin-Amsterdam, leagă Constanța, România, de Rotterdam, Olanda. Cu o atenție și investiții mai mari, transportul fluvial Constanța-Rotterdam promite să transforme estul și centrul Europei.
România este pregătită să devină un furnizor important de energie în sud-estul Europei, contribuind la independența energetică a regiunii. Se estimează că va deveni cel mai mare producător de gaze naturale al UE până în 2027. În plus, își modernizează intensiv centralele nucleare vechi, în strânsă cooperare cu Statele Unite, Italia și Canada. România este, de asemenea, națiunea europeană de primă linie care lucrează cu Statele Unite pentru a desfășura reactoare modulare mici (SMR), în timp ce extinde parcurile eoliene offshore din Marea Neagră.
De asemenea, România îşi modernizează infrastructura şi capacităţile logistice din Marea Neagră prin extinderea facilităţilor portuare de la Constanţa şi Sulina.
Romanian Grampet Group și KTZ Express, subsidiara a Căilor Ferate Kazah, lucrează împreună pentru a îmbunătăți legăturile feroviare cu porturile. Porturile românești joacă deja un rol critic în exportul de cereale ucrainene — de la 300.000 de tone pe lună în martie 2022 la aproape 3 milioane de tone pe lună în octombrie 2023 — și urmează să joace un rol și mai important în viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
Drept urmare, România se află într-o poziție unică atât pentru a spori legăturile economice europene cu Caucazul și Asia Centrală, cât și pentru a include Ucraina în aceste eforturi la momentul potrivit.
Pilonii gemeni ai Europei: CACE și IMEC
Global Gateway este inițiativa principală a Europei în stabilirea unei conexiuni de încredere pentru transportul energiei digitale cu vecinii săi și din întreaga lume. O conexiune economică mai mare cu Asia de Sud și Asia Centrală deține cea mai mare promisiune pentru investițiile sale. La Summitul G-20 din 2023 de la Delhi, UE, împreună cu Statele Unite, India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Franța, Germania și Italia, au anunțat Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC). Este prudent și oportun ca Europa să avanseze un corolar geografic strategic pentru IMEC prin lansarea unui coridor economic Asia Centrală-Caucaz-Europa (CACE).
Atât IMEC, cât și CACE reprezintă inițiative strategice care provin din regiunea Europei Centrale și de Est înconjurate de Mările Adriatice, Baltice și Negre, pentru a revigora parteneriatele economice istorice pentru beneficii colective. Următorul Summit al Treilor Mări din 2025 din Polonia oferă o oportunitate interesantă de a pune în centrul atenției coridoarele economice europene către India-Orientul Mijlociu și Caucaz-Asia Centrală.
O Mare Neagră liberă și deschisă
O Marea Neagră liberă și deschisă este necesară pentru a asigura un angajament economic european de încredere cu Caucaz și Asia Centrală. Statele litorale ale Mării Negre și Caspice angajate în succesul CACE pot lua în considerare încheierea de contracte individuale sau colective pentru a păstra caracterul liber și deschis al mărilor gemene și să caute puterea din efortul colectiv pentru a-și atinge obiectivul.
Strategia SUA pentru Marea Neagră afirmă că regiunea Mării Negre este importantă pentru securitatea NATO și euro-atlantică, deoarece conectează Europa de Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Acest lucru este valabil mai ales în lumina agresiunii Rusiei , a efectelor acesteia asupra energiei și securității alimentare și a eforturilor sale de a-și extinde activitățile antidemocratice și destabilizatoare. De asemenea, Franța și-a articulat strategia pentru Marea Neagră. UE și Germania își dezvoltă strategiile respective pentru Marea Neagră.
De când Rusia a preluat Crimeea , a îngreunat călătoria navelor peste Marea Neagră prin utilizarea minelor plutitoare , blocarea semnalelor GPS și intrarea în Zona Economică Exclusivă a României și Bulgariei pentru exerciții navale. Beligeranța rusă pune în pericol din ce în ce mai mult conectivitatea, proiectele energetice regionale și securitatea alimentară globală. Activitățile ruse par să reconstituie încercarea țaristă din secolul al XIX-lea de a bloca comerțul cu cereale de la Dunăre, care a dus la războiul Crimeii în 1853. Un participant la conflict, căpitanul britanic Edmund Spencer , a avertizat asupra controlului rusesc în secolul al XIX-lea, afirmând că „o astfel de poziție ar permite [Rusiei] să dețină în mâinile ei cele mai importante evenimente ale Europei și ale Asiei. asta s-ar putea întâmpla.”
Cu granițe extinse la Marea Neagră și la Marea Mediterană, Türkiye ocupă o geografie strategică care afectează atât inițiativele IMEC, cât și CACE. Deține interese naționale substanțiale pentru a facilita și a beneficia de ambele coridoare. O Crimeea rusă și controlul subsecvent al Mării Negre ar pune în pericol curtea din spate a Turciei și ar reaprinde conflictul istoric ruso-turc pentru controlul Mării Negre. Presiunile geopolitice ar putea împinge Turcia să schimbe modul în care interpretează strict Convenția de la Montreux a opt națiuni, care împiedică NATO și marinele aliate să navigheze prin Dardanele în Marea Neagră pentru a proteja libertatea navigației.
Integritatea teritorială europeană și securitatea economică
Un CACE puternic și în creștere protejează granițele țărilor europene de la Marea Neagră și stimulează securitatea economică a continentului, permițând comerțul sigur și de încredere cu Caucaz și Asia Centrală. Interesele economice care au dinamizat rutele comerciale istorice din Asia Centrală către Europa reapar, încurajate de infrastructura în creștere: energie și rețele digitale. Națiunile din Asia Centrală demonstrează un scop reînnoit în coordonarea regională îmbunătățită și o extindere mai mare în Europa, Orientul Mijlociu și India.
Viitorul prosperității Caucazului constă în facilitarea comerțului Asia Centrală-Europa. O dezvoltare economică, de infrastructură și politică semnificativă este în curs de desfășurare din Uzbekistan până în România și între ele pentru a promova și întări comerțul și schimburile economice transcontinentale. Strategiile declarate ale Statelor Unite pentru Marea Neagră și Asia Centrală necesită mai multă conectivitate și comerț între Asia Centrală, Caucaz și Europa. Statele Unite au investiții substanțiale în energie în regiune și vor beneficia de dezvoltarea ulterioară și accesibilitatea la resursele minerale ale regiunii. Nevoile de securitate energetică și economică ale Europei necesită un angajament economic robust și rezistent cu Caucaz și Asia Centrală.
Interesele Statelor Unite, Europei, Asiei Centrale și Caucazului converg în stabilirea cât mai curând posibil a unui Coridor Economic Asia Centrală-Caucaz-Europa. Summit-ul celor Trei Mări de la Varșovia oferă o oportunitate de a consolida și extinde viziunea 3SI cu o extindere hotărâtă a unei regiuni din jurul Mării Caspice învecinate. Nodurile regionale centrale ale viitorului CACE, inclusiv România, Azerbaidjan și Uzbekistan, ar trebui să deschidă calea în colaborarea cu Polonia gazdă pentru lansarea CACE la viitorul Summit 3SI, cu sprijin puternic din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
