„Anexarea ilegală a Crimeei - act condamnat de comunitatea internaţională - a pus în pericol sistemul bazat pe reguli internaţionale. "Referendumul" ilegitim din Crimeea din 16 martie 2014 a fost considerat ilegal şi nevalabil de către comunitatea internaţională. În ultimii cinci ani, această comunitate a cerut, în termeni cei mai puternici, refacerea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Sancţiunile şi politica de nerecunoaştere ale statelor membre UE, NATO şi G7 reflectă eforturile noastre comune şi refuzul nostru de a accepta că ocuparea ilegală a oricărui teritoriu al unei ţări suverane poate deveni normă în secolul XXI. Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite de Monitorizare a Drepturilor Omului şi alte organizaţii internaţionale au raportat grave încălcări ale drepturilor omului în Crimeea împotriva minorităţii etnice tătare, a etnicilor ucraineni, a minorităţilor religioase ortodoxe non-ruse şi a activiştilor societăţii civile. Arestările şi detenţiile arbitrare, dispariţiile forţate, relele tratamente şi tortura şi cel puţin o executare extrajudiciară au fost documentate. Un număr mare de prizonieri politici şi deţinuţi care îşi aşteaptă procesul au fost transferaţi din Crimeea în Federaţia Rusă, în ciuda faptului că această practică este strict interzisă de dreptul umanitar internaţional“, se arată în textul semnat de cei 11 minştri de externe.
,,Evenimentele care au avut loc în Crimeea în urmă cu cinci ani ne-au arată încă o dată că trebuie să fim pregătiţi să apăram dreptul internaţional, securitatea individuală şi colectivă", au atras atenţia minştri de externe.
,,Acordarea de asistenţă şi sprijin Ucrainei este o necesitate pentru securitatea ucraineană, care este legată de securitatea întregii Europe" - menţionează miniştrii de externe.
Diplomaţii consideră că este nevoie de o consolidare a rezistenţei societăţii civile din ţările lor la diverse forme de atacuri şi intervenţii externe. ,,Cu sprijinul partenerilor, Ucraina a făcut progrese reale în această direcţie în ultimii cinci ani, iar celelalte ţări europene au învăţat din experienţa ucraineană şi lucrează pentru a-şi consolida propria rezistenţă" - se mai arată în editorial. Miniştrii semnatari ai textului din The Guardian mai precizează că demersul lor are ca scop ,,readucerea stabilităţii în spaţiul euroatlantic".
Apel la eliberarea marinarilor ucraineni
"Anul trecut a existat o intensificare a tensiunilor în zona mării Azov. Construirea podului din strâmtoarea Kerci, de către Rusia, nu reprezintă doar o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, ci de asemenea a fost folosită drept o modalitate de a crea întârzieri artificiale de trafic din și spre porturile Ucrainei de la Marea Azov, afectând libertatea navigării și impunând obstacole suplimentare economiei Ucrainei, în special în porturile din orașele Mariupol și Berdyansk. Atacul nejustificat asupra vaselor ucrainene de la 25 noiembrie 2018, capturarea și reținerea ilegală a echipajelor constituie o încălcare gravă a drepturlui internațional", menţionează miniştrii de externe semnatari ai articolului din The Guardian.
,,Nu vom renunţa la politica de nerecunoaştere în cazul anexării ilegale a Crimeii şi vom continua să condamnăm agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în cele mai aspre formulări. Nu vom uita niciodată şi nu vom abandona Crimeea" – au promis Edgars Rinkēvičs (Letonia), Pavlo Klimkin (Ucraina), Sven Mikser (Estonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia), Margot Wallström (Suedia), Anders Samuelsen (Danemarca), Chrystia Freeland (Canada), Teodor Meleşcanu (România), Jeremy Hunt (Marea Britanie), Tomáš Petříček (Cehia).
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
