Vadim Shtepa editează în prezent portalul pe teme de regionalizare din Talin (Estonia) denumit “Region Expert” și este autorul a două cărți cu aceeași temă publicate în Rusia, „Rutopia” (Moscova, 2004) și „Interregnum” (Petrozavodsk/Republica Karelia, 2012).
Expertul în probleme de descentralizare politico-administrativă a recunoscut că a fost inițial inspirat de ascensiunea curentului de regionalizare apărut în Uniunea Europeană, un fenomen pentru care sociologul scoțian Roland Robertson a inventat termenul de „glocalizare”. Această noțiune, obținută prin combinarea celor doi termeni “globalizare” și ”localizare”, descrie fenomenul, observat în timp, prin care creșterea curentului de globalizare duce concomitent la apariția unor mişcări mai mari către regionalizare și descentralizare.
Referitor la Rusia, Shtepa a identificat trei evoluții cheie în ceea ce privește regionalismul în cadrul federației. În primul rând, tot mai mulți ruși sunt preocupați de problema regionalismului și se consideră mai degrabă regionaliști, decât făcând parte dintr-o oricare altă categorie.
În al doilea rând, ca răspuns la această tendință, guvernul rus a reprimat aceste mișcări peste tot, făcând aproape imposibil ca regionaliștii să acționeze pe teritoriul Federației Ruse. Cei interesați de promovarea regionalismului și-au continuat însă activitatea. Aceștia s-au mutat în străinătate unde pot vorbi și acționa independent.
Și în al treilea rând, Kremlinul, speriat de regionalismul din Europa și de posibila sa răspândire în Rusia, s-a angajat în ceea ce poate fi numită „inversarea politică a regionalismului”, prezentând drept regionalism aspecte precum anexarea Crimeei sau statutul de republici independente pentru teritoriile ucrainene din Donbas și Lugansk, deși în realitate ceea ce se întâmplă acolo nu are nimic în comun cu regionalismul.
Fără să vrea, prin acțiunile sale, regimul Putin i-a determinat și mai mult pe ruși și pe alții să se concentreze pe probleme de regionalizare și separatism. În viitor, după ce va pierde în Ucraina, Rusia se poate aștepta să vadă din nou o înflorire a regionalismului, unele dintre ramurile sale luând forme mult mai radicale decât înainte, tocmai ca răspuns la reprimarea acestuia de către Moscova, concluzionează expertul.
De altfel, guvernul rus acționează mai mult sau mai puțin subtil pentru destabilizarea grupurilor etnice regionale puternice. Observatori asiatici au semnalat că în ultimul timp Kremlinul încearcă să dilueze comunitatea de tătari din Rusia inclusiv prin încurajarea apartenența acestora la alte comunități sau la comunități subnaționale de tătari, mai slabe și ușor controlabile, precum tătarii Kryashens, Mishars, Tatarii Siberieni și Astrahanii. Presiunile Moscovei par să dea rezultate de vreme ce numărul total de persoane care se recunosc tătari a scăzut cu 600.000 în ultimii 12 ani.
În același timp, temerile Moscovei sunt alimentate de ultimele statistici interne care arată că populația slavă și finno-ugrică, mai atașată de ideea imperialismului rus, scade numeric, în timp ce în regiunile din Caucazul de Nord unde populația are o afinitate mai mare spre regionalizare, numărul de locuitori continuă să crească. Republicile din această regiune extinsă reprezintă în prezent opt dintre cei 15 cei mai mari subiecți ai Federației Ruse.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
