Publicitate
Invazia Rusiei din Ucraina a surprins de la bun început vestul Europei. Parisul și Berlinul au crezut până în ultimul moment că Putin nu va risca un război generalizat, iar apoi au reacționat anemic, lăsând Statele Unite să preia inițiativa în ceea ce privește asistența militară acordată Ucrainei, se arată într-o analiză a NYT.
Pe de altă parte, reacția Poloniei și statelor baltice a fost la polul opus.
Nu trebuie uitat că, în primele săptămâni de conflict, liderii polonezi au fost primii oficiali care au mers la Kiev. Mai mult, Varșovia se pare că a fost pe punctul de a-și transfera o parte din avioanele MiG-29, generând chiar intervenția SUA, care nu au fost de acord cu transferul pentru a nu escalada tensiunile cu Moscova.
Polonia bate cu pumnul în masă
Ultimele săptămâni au fost grăitoare pentru a ne lămuri cine este liderul european, cel puțin la nivel de voință, în privința opoziției la agresiunea Federației Ruse, care se desfășoară la granițele NATO.
Nu e Europa de Vest. Binomul franco german încă se teme să nu depășească vreo linie roșie în raport cu Rusia.
În acest timp, Polonia a declarat chiar că este gata să trimită tancuri Leopard chiar și fără acceptul Germaniei, după nenumăratele momente de șovăială, venite din partea cancelarului Scholz.
„Puterea s-a mutat spre est, iar Ucraina va consolida această tendință”, a declarat Jana Puglierin, directorul Consiliului European pentru Relații Externe de la Berlin, citată de NYT.
Țările baltice sunt mici și din acest motiv aportul lor nu iese în evidență. Totuși, atât Estonia, cât și Letonia trimit ajutor militar care depășește 1% din PIB-ul acestor țări.
Apărarea europeană a lui Macron, lipsită de conținut
De cealaltă parte, se arată în analiza publicației americane, războiul a făcut ca aspirațiile președintelui Macron pentru o apărare europeană „autonomă” să pară goale, având în vedere rolul puternic sporit al NATO și al Statelor Unite.
Lipsa de colaborare între Macron și Scholz se simte, iar ”acest lucru a creat un gol de leadership pe care țările din Europa Centrală și de Est au încercat agresiv să-l umple”, mai remarcă publicația.
Cum stă România
Când vorbim de ajutorul militar oficial acordat Ucrainei, țara noastră se află, în cel mai bun caz, ”în pluton”.
Totuși, Bucureștiul compensează prin sprijinul logistic pentru tranzitul combustibilului și a altor tipuri de materiale specifice, necesare Ucrainei.
România funcționează și ca un important hub în zona sudică a flancului NATO. Nu trebuie uitat că avem cantonați aproximativ 4 mii de militari americani, care, probabil, vor mai rămâne încă cel puțin un an.
Oricât de cinic ar suna, România are puțin timp să-și joace cartea, ca actor în regiune, principalul său argument fiind stabilitatea și predictibilitatea.
Foto: Divizia 101 aeropurtată a SUA, staționată la Baza de la Mihail Kogălniceanu
Soldații americani, cum au venit, pot și pleca, iar principala sarcină a decidenților români este să convingă Statele Unite că țara noastră poate juca, într-adevăr, un rol de ”ancoră de stabilitate”, nu de instabilitate, la frontiera lumii libere.
Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu remarca poziția complicată, din punct de vedere geopolitic, în care se află România. Acesta mai arată că rolul țării noastre ar putea fi asemănător cu cel jucat de Coreea de Sud sau de Germania Federală, în perioada Războiului Rece.
”De la Viena spre vest nu au nicio grijă în legătură cu o invazie rusă, niciodată.
Cine se uită înspre România acum elaborează din perspectiva strategiilor aplicate privind Coreea de Sud și Germania de Vest, adică stat de frontieră care este andorsat de o superputere. Altfel, fiind la frontieră, situația este mult mai complicată, pentru că noi suntem zonă buffer”, explică fostul șef al diplomației române.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News