Trebuie subliniat că deși este membră fondatoare a NATO, Islanda nu are încă o forță armată permanentă și nu face parte din Uniunea Europeană.
„Timp de decenii, islandezii au trăit într-o izolare liniștită. Poziționarea lor geografică lor în apele înghețate dintre Groenlanda și Norvegia a servit în timpul Războiului Rece ca bază pentru NATO pentru a monitoriza navele militare sovietice, însă locuitorii erau puțin preocupați de pericolele provenite de la navele de război”, notează WSJ.
Astăzi, Islanda se confruntă cu riscuri tot mai mari, generate de intensificarea activității militare a Rusiei și de intenția președintelui Trump de a obține controlul asupra Groenlandei.
„În 2014, când tensiunile cu Rusia au crescut, oficialii americani au declarat colegilor lor islandezi că doresc să reia operațiunile la baza aeriană Keflavik, aflată în declin, în apropiere de capitala Reykjavik. Islanda a fost de acord rapid și a început să investească în infrastructura militară de pe insulă”, se arată în articol.
Statele Unite consideră Islanda și Groenlanda ca fiind țări esențiale pentru securitatea internă americană. Groenlanda este crucială pentru detectarea rachetelor rusești și pentru apărarea SUA. De asemenea, submarinele rusești trebuie să treacă de bariera Groenlanda-Islanda-Marea Britanie, așa cum o numește NATO, înainte de a ataca America.
Conform sursei citate, Islanda, asemenea altor țări nordice, a încercat mult timp să împiedice militarizarea Arcticii. Acum, când acest lucru a devenit imposibil, islandezii reevaluează modul în care trebuie să arate o apărare extinsă.
„În Islanda nu a existat niciodată sprijin public pentru a avea o armată, și nu cred că va exista în viitorul apropiat. Dar asta nu înseamnă că nu putem avea o apărare activă și alianțe active. Apărarea este importantă”, a declarat prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir.
Se menționează că Garda de Coastă a Islandei, care anterior proteja doar apele de pescuit, joacă acum un rol important în apărare, administrând inclusiv baza aeriană Keflavik și sistemele de apărare aeriană.
Frostadóttir, lideră a Partidului Social-Democrat, care susține aderarea Islandei la UE, a precizat că islandezii urmăresc cu atenție evoluțiile din jurul Groenlandei, cu care au legături strânse.
Tentativele lui Trump de a obține Groenlanda îi neliniștesc pe islandezi. Dar Frostadóttir dorește ca cetățenii islandezi să nu perceapă un eventual referendum privind reluarea negocierilor cu UE ca pe o alegere între Europa și SUA.
„Consider important ca, deși aspectul securității va fi, desigur, prezent, să nu speriem oamenii cu ideea aderării la UE”, a subliniat ea.
În același timp, Dagur Eggertsson, membru al Parlamentului din partidul lui Frostadóttir și responsabil pe probleme NATO, a afirmat că schimbările din politica SUA și rolul internațional mai activ al Europei ar putea impune organizarea mai rapidă a unui referendum privind aderarea la UE.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
