În opinia acestuia, dacă Rusia își va îndeplini amenințările implicite și va extinde războiul împotriva Ucrainei, se va deschide un nou front pe mare. Lupta navală însă va avansa adânc în interiorul teritoriului ucrainean. Ar putea fi vizați chiar liderii Ucrainei în mod individual, care ar putea fi atacați. Acest lucru a devenit posibil în urma modernizării rapide a FRMN.
Autoritățile de la Kremlin au cheltuit în ultimii ani miliarde de dolari pentru a dota flota cu nave noi, submarine și avioane de luptă, dar, poate cel mai important, și cu rachete de croazieră Kalibr, care pot lovi ținte terestre aflate la sute de mile distanță. Astfel, dacă forțele ruse, care se înmulțesc în prezent de-a lungul graniței cu Ucraina, vor porni spre vest, navele de suprafață și submarinele rusești din Marea Neagră vor lovi trupele de apărare și liderii ucraineni cu zeci de rachete Kalibr.
“Este suficient să spunem că FRMN a fost reînzestrată în mod semnificativ”, au scris autorii Sindharth Kaushal și Sam Cranny-Evans într-un studiu efectuat în luna decembrie pentru Institutul Serviciilor Unite Regale din Londra.
La momentul anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea și a sprijinului ulterior acordat separatiștilor antiguvernamentali din Regiunea Donbas din Ucraina, adică la începutul anului 2014, FRMN avea o dotare cu adevărat veche, chiar și după standardele reduse ale Moscovei.
Aproape toate cele 38 de nave din prima linie ale flotei au rămas din perioada sovietică, inclusiv crucișătorul Moscova, crucișătorul Kerci și distrugătorul Smetlivy. Fregate, corvete, nave de desant și un singur submarin diesel-electric completau atunci FRMN. Lipsită de o capacitate semnificativă de atac pe uscat, FRMN a jucat un rol minor în anexarea Crimeii în anul 2014. Cu toate acestea, navele rusești au ajutat la blocarea flotei ruginite a Ucrainei.
Cincizeci și patru din cele 67 de nave ale Ucrainei au ajuns sub sechestru rusesc, cel puțin temporar. Nava amiral a Kievului, fregata Hetman Sahaydachniy, a fost unul dintre evadații notabili.
După anexare, FRMN și-a mutat sediul în orașul-port Sevastopol din Crimeea și a început modernizarea profundă a înzestrării. Navele Kerci și Smetlivy au fost dezafectate, iar echipajele acestora au fost transferate pe nave noi, care au sosit din diferite șantiere navale, inclusiv de la șantierul din orașul Kerci, aflat în estul Crimeii.
În șapte ani, FRMN a suferit o transformare majoră. Crucișătorul Moscova a fost supus unei renovări și s-a întors la flotă cu noi rachete antinavă supersonice P-1000. Trei fregate din clasa Amiral Grigorovici, patru nave de patrulare Proiect 22160 și șase submarine din clasa Kilo s-au alăturat flotei până în anul 2021.
Înainte de 2014, FRMN nu dispunea de rachete pentru atacul împotriva țintelor terestre. Astăzi, o treime din navele sale pot să lanseze rachete de croazieră Kalibr. Pentru a efectua indicarea țintelor pentru aceste rachete, flota întrebuințează drone și avioane de cercetare cu echipaj.
Navele din dotarea flotei nu sunt, în medie, de dimensiuni mari. Crucișătorul Moscova, cu un deplasament de 12.500 de tone este de departe cea mai mare navă de luptă a FRMN. Nava medie este o corvetă cu un deplasament de doar 1.000 de tone. Dar chiar și aceste corvete sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr, care au o bătaie de peste 1.000 de mile. De asemenea, bateriile de rachete antinavă și antiaeriene de la sol susțin acțiunile navelor de luptă.
Deocamdată, nu este foarte clar ce rol ar putea juca FRMN într-un eventual război cu Ucraina. Cu toate acestea, Kaushal și Cranny-Evans au prezentat câteva opțiuni ale autorităților ruse.
“O posibilitate constă în efectuarea de lovituri de mare precizie în sprijinul Forțelor Terestre ruse fie de pe mare, fie de la sol”, au afirmat aceștia.
Potrivit acestora, în cazul în care FRMN va lansa lovituri asupra Ucrainei, ar putea viza mai degrabă ținte politice decât strict militare. Adică, facilități guvernamentale non-militare și lideri ucraineni în mod individual.
“Folosirea loviturilor la distanță mare împotriva unor ținte sensibile din punct de vedere politic este esențială pentru abordarea rusă în ceea ce privește gestionarea escaladării și localizării conflictelor. Distrugerea unor ținte de mare valoare poate fi folosită pentru a reaminti atât adversarului imediat, cât și celor care ar dori să intervină, riscurile escaladării pentru cazul în care conflictul nu se încheie rapid. În acest mod, se consolidează strategia de a le prezenta oponenților un fapt împlinit rapid pentru stimularea detensionării, după ce Rusia și-a asigurat obiectivele pe teren”, au scris Kaushal și Cranny-Evans.
“Loviturile asupra țintelor din adâncimea teritoriului Ucrainei ar putea atunci să însoțească un asalt la sol mai puțin adânc, ce asigură câștiguri locale în apropierea graniței”, au concluzionat autorii studiului.
Capacitatea Ucrainei de a respinge atacurile dinspre mare este în prezent limitată. Kievul achiziționează noi rachete antinavă lansate de la sol, precum și drone Bayraktar TB-2 pentru a ajuta la identificarea țintelor. Însă, FRMN și-a îmbunătățit capabilitățile ofensive mult mai mult și mai rapid decât flota ucraineană și-a perfecționat propriile capacități defensive.
Comentariul autorului: În prezent, FRMN dispune de 16 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, între care 10 nave de suprafață și șase submarine.
De asemenea, în termen de câteva zile, respectiv câteva săptămâni, în dotarea flotei vor mai fi introduse alte două nave purtătoare de rachete Kalibr. Este vorba despre nava de patrulare Serghei Kotov și nava mică purtătoare de rachete Tsiklon.
Astfel, până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, când se estimează că Rusia ar putea declanșa un eventual atac asupra Ucrainei, în înzestrarea FRMN se vor afla 18 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, după cum urmează:
- șase submarine Proiect 636.3 (B-261 Novorossiysk, B-237 Rostov pe Don, B-262 Stary Oskol, B-265 Krasnodar, B-268 Veliky Novgorod, B-271 Kolpino);
- trei fregate Proiect 11356R (Amiral Grigorovici, Amiral Essen, Amiral Makarov);
- patru nave de patrulare Proiect 22160 (Vasili Bykov, Dmitri Rogachev, Pavel Derzhavin, Serghei Kotov);
- patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 (Vyshny Volochek, Orekhovo-Zuevo, Ingushetia, Grayvoron);
- o navă mică purtătoare de rachete Proiect 20800 (Tsiklon).
Este cunoscut faptul că navele de suprafață pot să lanseze la o salvă opt rachete de croazieră de tip 3M14T, iar submarinele șase rachete 3M14K.
Având în vedere faptul că nu toate platformele purtătoare sunt operaționale, una sau două fiind supuse unor procese de reparații planificate, sau nu pot fi întrebuințate în Marea Neagră din alte motive (patru se află în misiune permanentă în Marea Mediterană), FRMN va dispune de 10-12 platforme cu rachete Kalibr, între care două sau trei submarine.
Acest lucru înseamnă că, la o singură salvă, FRMN poate să lanseze între 76 și 92 de rachete.
Nu trebuie neglijat deloc nici faptul că FRMN poate aduce în sprijin imediat încă trei nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr de la Flotila din Marea Caspică. Este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Grad Sviyazhsk, Veliky Ustiug și Uglici (Proiect 21631). Acestea au fost întrebuințate în timpul campaniei din Siria, lansând rachete 3M14 la distanțe de peste 1.400 de kilometri.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
