Putin a avertizat că tensiunile dintre Rusia şi Alianţă continuă să crească, ceea ce a creat "ameninţări evidente la adresa securităţii europene", se afirmă în declaraţia prezidenţială publicată de Kremlin.
Preşedintele rus acuză SUA pentru situaţia abandonării Tratatului privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune (INF) din 1987, decizie pe care a calificat-o drept "greşeală gravă", întrucât acest document a reprezentat un "element important" pentru securitatea internaţională şi stabilitatea strategică în lume, în special în Europa.
În consecinţă, riscurile unei curse a înarmărilor în materie de rachete au crescut, a spus Putin, avertizând în acelaşi timp împotriva unei sporiri a "potenţialului de confruntare" şi a unei "escaladări scăpate de sub control", transmite Agerpres.
NATO să adopte un moratoriu similar
Pentru "reducerea deficitului de încredere" şi a riscurilor asociate discrepanţelor în materie de rachete, liderul rus şi-a reiterat propunerea pentru un moratoriu asupra desfăşurării rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune cu amplasare terestră, atât timp cât arme similare de fabricaţie americană nu apar pe teritoriul ţărilor NATO.
Putin insistă ca ţările membre ale Alianţei nord-atlantice să adopte un moratoriu similar şi adaugă că Rusia este gata facă "noi paşi" pentru a reduce la minimum riscurile create de dispariţia INF. "Ca un gest de bunăvoinţă", spune Putin în declaraţie, Rusia este dispusă să nu-şi desfăşoare noua rachetă de croazieră 9M729 Novator în partea europeană a ţării, motiv pentru care SUA s-au retras din INF cu un an în urmă, argumentând că noua rachetă rusă încalcă tratatul având o raza de acţiune de peste 500 de kilometri.
Insistând că racheta Novator nu încalcă angajamentele asumate de Rusia, Putin cere ţărilor NATO să se angajeze că nu vor desfăşura în Europa arme interzise anterior prin tratatul INF.
Conform experţilor occidentali, racheta 9M729, capabilă să transporte focos nuclear, are o rază de acţiune mai mare de 500 km. Or, Tratatul INF interzice o întreagă clasă de rachete nucleare şi convenţionale terestre, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.
Preşedintele rus propune de asemenea introducerea unor măsuri de verificare a sistemelor de apărare americane Aegis Ashore, pe care Moscova le-a considerat întotdeauna o ameninţare directă la adresa securităţii sale, întrucât - potrivit lui Putin - pot deveni arme ofensive în câteva ore.
În acest sens, Putin a menţionat lansatoare de rachete Mk-4, incluse în sistemele Aegis Ashore situate în baze SUA şi NATO în Europa, făcând aluzie la Polonia şi România. Moscova a susţinut întotdeauna că lansatoarele verticale Mk-41 pot lansa rachete Tomahawk, constituind o ameninţare la adresa Rusiei.
În contrapartidă, NATO ar putea verifica rachetele Novator desfăşurate în enclava rusă Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, două ţări membre ale Alianţei.
Statele Unite au declarat în repetate rânduri că elementele de apărare antirachetă din România şi Polonia sunt de natură defensivă şi nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. În fine, Putin propune puterilor interesate să se pună de acord asupra unei scheme pentru a evita o criză a rachetelor care ar putea fi aplicabilă şi regiunii Asia-Pacific.
Putin a avertizat săptămâna trecută că "lumea nu va avea un viitor" dacă nu există un control asupra armamentelor, făcând aluzie la necesitatea urgentă de a prelungi tratatul New START, ultimul tratat de dezarmare nucleară între Rusia şi Statele Unite, care expiră în februarie 2021.
Citește și: Rusia nu este interesată, pentru moment, de o alianță militară cu China
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
