Apărarea colectivă asigurată de NATO este pe cât de necesară, pe atât de insuficientă atunci când este vorba de apărarea unui front larg precum granița estică a NATO. Tocmai de aceea România, aliatul cel mai apropiat de nucleul luptelor din Ucraina, deseori vizat de declarațiile ostile ale conducerii ruse, are nevoie ca toate resursele de care dispune să fie pregătite pentru a face față acestei provocări reale, care a depășit de mult stadiul de risc, devenind o amenințare gravă la adresa securității naționale.
Clasa politică din România trebuie să înțeleagă și să creadă până la convingere că frontul din Ucraina este doar o direcție a războiului pe care Rusia consideră că îl duce simultan și cu NATO, iar componenta hibridă a acestuia este extrem de puternică, vizează toate statele europene, dar în special stabilitatea celor din vecinătatea apropiată Ucrainei.
Este așadar nevoie ca relațiile dintre guvernul român și instituțiile care-i apără statalitatea să fie mai strânse și mai stabile ca niciodată. Orice fisură apărută acum între stat și structurile lui militare reprezintă o vulnerabilitatea în termeni de securitate națională, va fi considerată o oportunitate de destabilizare și va fi exploatată ca atare de către Kremlin.
În acest cadru de insecuritate, jocurile politice interne și servilismul extern, în umbra cărora subzistă România, trebuie să treacă pe plan secund. Este momentul ca politicul să se concentreze pe rezolvarea problemelor privind statutul, salarizarea și pensiile militarilor astfel încât aceștia să-și regăsească motivația sacrificiului extrem pentru binele comun sau național.
Manifestații de amploare în București
Ieri, 24 martie, mai multe asociații din cadrul SNAOPSN au organizat cea mai mare manifestație de protest din ultimii ani, la care au participat filiale din toată țara. Acțiunea a readus în atenție nevoia dezvoltării propriei industrii naționale de apărare, dar și problemele grave existente în relațiile dintre stat și structurile din acest sistem, în special după modificarea Legii 223/2015 și a implicării artificiale a militarilor în angajamentele României asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Printre solicitările adresate direct Ministerului Apărării Naționale se numără creșterea comenzilor către industria proprie de apărare, revitalizarea tancului românesc TR-85 M1, relansarea producției proprii de pulberi, muniții și armament, crearea centrelor de mentenantă și, în general, asigurarea unui nivel de bază de independență a apărării.
O cerință importantă și recurentă a manifestanților a fost legată de aplicarea integralä a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma promulgată, respectiv eliminarea tuturor modificärilor aduse prin OUG 57/2015, 59/2017, 114/2018 și 130/2021. Odată cu aceasta au fost semnalate o serie de aspecte în care statul încalcă drepturile militarilor în ansamblu sau pe categorii, precum indexarea mai mică a pensiilor în raport cu cele din sistemul public de pensii, plata CASS sau acordarea diferențiată între activi și rezerviști a soldei de grad,
Referitor la PNRR, s-a cerut renegocierea cu demnitate a acestui plan, scoaterea pensiilor militare din procentul de 9,4% din PIB, precum și eliminarea acestora din proiectul legislativ conex (L 4/2023 privind pensiile de serviciu, Art. IX) întrucât acestea nu au nici-o legätură cu bugetul asigurărilor sociale, Casa Natională de Pensii, ministerele vizate de lege sau comisiile de muncă din Parlament.
Nu în ultimul rând, liderii manifestanților au anunțat că nesoluționarea de către guvern a problemelor prezentate va genera în lunile următoare blocarea activităților în vămi, penitenciare și în alte sectoare unde sindicatele pot lua astfel de măsuri.
Comunicarea, vechea problemă
Considerând că cele mai multe probleme au apărut și s-au accentuat ca urmare a unei comunicări deficitare între conducerile structurilor de forțe și militarii din toate categoriile, s-a reluat solicitarea privind alinierea M.Ap.N. la armatele principalelor state membre ale UE prin acceptarea, în baza Constituției țării și a recomandărilor Parlamentului European, a introducerii în Statutul cadrelor militare a dreptului de a se organiza în sindicate.
În acest sens, a fost criticată activitatea Departamentului pentru relația cu parlamentul și calitatea vieții personalului, din cadrul M.Ap.N. Acesta a fost acuzat că nu a dovedit preocupare pentru desfășurarea activităților conform legislației de specialitate, iar în ceea ce privește personalul civil din armată, care este de asemenea supus unor unor inechități cronice, “această direcție a generat imixtiuni în organizarea sindicatelor personalului civil, substituindu-se chiar instanțelor de judecată.”
Foarte probabil și din cauza unei mediatizări scăzute din partea principalelor trusturi naționale de presă, ale căror interese nu se suprapun mereu cu cele naționale, până în prezent manifestațiile militarilor nu au generat nicio reacție din partea clasei politice sau a reprezentanților ministerelor vizate. Totuși, în virtutea unei solicitări efectuate în urmă cu peste o lună, pe 29 martie va avea loc la sediul M.Ap.N. o întrevederea între ministrul Apărării Naționale și reprezentanții unor asociații militare și structuri sindicale din cadrul SNAOPSN.
Este ceasul al doisprezecelea. Într-un moment când dronele americane cad în Marea Neagră, iar rachetele rusești pot fi văzute cu ochiul liber din Constanța, o simplă discuție cu Angel Tîlvăr nu poate soluționa mulțimea de probleme nerezolvate din sistemul de apărare, nereguli care au prins din urmă guvernul. Preocupați de rotația guvernamentală și orbiți de fonduri europene nu tocmai facile, politicienii de la conducere s-ar putea să rateze și aceasta ultimă șansă de evitare a unei mari vulnerabilități naționale și să creeze țării un prejudiciu greu de acoperit cu toți banii din PNRR.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
