Un astfel de sistem „ar fi un câștig de securitate pentru întreaga Europă”, a declarat, luni, Scholz în cadrul unui discurs la Universitatea Carolină din Praga (una dintre cele mai vechi și celebre universități din lume), potrivit publicației germane Welt.
Discursul oficialului de la Berlin nu pare să fi fost unul simplu, ci unul în care s-a prezentat prima schiță a unui plan de dezvoltare și apărare pentru Uniunea Europeană, cu unele accente germane, în perspectiva anilor 2030.
Prezentă ca punct distinct în discurs, propunerea privind sistemul de apărare antiaeriană comun este un răspuns la amenințarea rusească evidențiată prin agresiunea asupra Ucrainei.
Sistemul de apărare antiaeriană comun ar deservi statele din zona Mării Baltice, precum și unele țări neriverane – Olanda, Cehia, Slovacia. Totuși, Danemarca nu pare inclusă în proiect, deși este critică pentru regiune.
Scholz a anunțat că Germania va investi semnificativ în apărarea antiaeriană, în următorii ani. Aceasta ar trebui concepută de la început astfel încât, vecinii europeni să poată participa. Sistemul ar fi mai ieftin și mai puternic, decât dacă, fiecare și-ar construi propria apărare antiaeriană, a precizat cancelarul.
Mai exact, Scholz a numit Olanda, Polonia, statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania), Cehia, Slovacia și partenerii din Scandinavia, ca potențiali participanți la sistemul comun de apărare antiaeriană.
Banii pentru investiții ar putea proveni din cei 100 miliarde euro deja anunțați, cu care Scholz vrea să modernizeze și să întărească Bundeswehrul în următorii ani, potrivit Welt.
În Europa, sunt „multe lucruri de făcut” în apărarea împotriva amenințărilor din aer și din spațiu, a precizat Scholz, care a adăugat că toate aceste noi capacități ar trebui să fie utilizabile și în cadrul NATO.
Oficialul german a cerut și o forță europeană de reacție rapidă, care să devină pe deplin operațională din 2025, Germania angajându-se să ofere „nucleul” unității planificate cu aproximativ 5.000 de militari la început.
Comentariul autorului: Sunt unele semne de întrebare în propunerea germană privind sistemul comun de apărare antiaeriană. De ce nu a fost amintită Danemarca, care este membru NATO și UE și deține cheia baltică?
Desigur, cancelarul, prin ”partenerii din Scandinavia”, ar putea desemna și Danemarca. Însă dacă s-au enumerat concret țările membre NATO, o țară strategică precum Danemarca - și ea membră a Alianței, care controleaază accesul în Marea Baltică - nu ar intra deloc în categoria ”partenerii din Scandinavia”, prin care, de regulă, se face referire la Finlanda și Suedia.
Ce caută Cehia și Slovacia în sistem, în condițiile în care se află la peste 500 de km de potențialele amenințări din Kaliningrad, Marea Baltică și Belarus?
Prima utilitate a unui sistem unificat de apărare antiaeriană este de a neutraliza amenințările apropiate, fiind obligat să le detecteze imediat și, dacă este cazul, să răspundă la un eventual atac într-un timp foarte scurt, maxim cinci minute.
Deci în primul rând, într-un astfel de sistem de apărare antiaeriană trebuie incluse mijloace și forțe vecine cu amenințarea – eșalonul unu. Eșalonul doi de răspuns la un atac aerian și/sau cu rachete ar trebui să fie și o rezervă a primului eșalon, situat ceva mai adâncime, dar cu o rază de acțiune destul de mare a armelor, astfel încât să înlocuiască primul eșalon, în eventualitatea distrugerii acestuia.
Cehia și Slovacia nu întrunesc această condiție de distanță, fiind prea departe de potențiala zonă de luptă – țările baltice și nordul Poloniei și al Germaniei.
Doar dacă, Ucraina ar fi ocupată în întregime de Rusia, atunci cele două țări, precum și Ungaria ar trebui incluse în sistemul antiaerian unificat propus de cancelarul Scholz. Dar, Germania a exclus această ipoteză, deoarece Scholz în discursul său, a avut în vedere reconstrucția Ucrainei și primirea ei în UE.
Olanda ar fi mai potrivită pentru un sistem unificat de apărare antiaeriană dedicat țărilor din zona Mării Nordului.
Într-o situație asemănătoare precum Cehia și Slovacia este și Olanda, fiind și ea prea îndepărtată de amenințarea din Marea Baltică. Pericolul aerian (aviație, rachete de croazieră și balistice) la adresa Olandei vine, în special, din direcția Mării Nordului, unde poate și aici ar fi potrivit un sistem comun de apărare antiaeriană.
Atunci, dacă propunerea germană nu s-a bazat pe criterii pur militare, ce anume a vizat ea sau ce a descris?
Posibil, cancelarul Scholz a inclus, mai degrabă, sub această umbrelă de protecție, țările în care Germania are cea mai mare influență sau pe care le dorește cele mai apropiate de ea.
Ar rezulta o Uniune Europeană viitoare, divizată între nord și sud, cu centrele de putere la Berlin și Paris.
Rămâne de văzut ce va fi cu flancul de la Marea Neagră, parcă prea departe, în continuare, de politicile europene. Cancelarul Scholz ar fi spus la Praga că este de acord cu primirea României, Bulgariei și Croației în spațiul Schegen, dar publicația germană Welt nu a amintit nimic de acest lucru.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
