"Vom continua să susţinem Ucraina pe drumul său ireversibil către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO", se arată în declaraţia comună, care mai rămâne să fie adoptată formal de liderii statelor Alianţei.
Formularea acestui text are în vedere să asigure Ucraina că "viitorul său este în NATO", dar subliniază că o invitaţie de aderare va fi transmisă Kievului numai atunci când toţi membrii Alianţei Nord-Atlantice vor fi de acord.
"Reafirmăm că vom fi în poziţia de a adresa Ucrainei o invitaţie de a se alătura Alianţei atunci când aliaţii vor fi de acord şi condiţiile vor fi întrunite", se precizează în proiectul de declaraţie.
SUA şi Germania în special se opun grăbirii acestui proces de aderare, potrivit unor surse din cadrul Alianţei, în timp ce alte state membre doresc să se demonstreze faptul că Rusia nu poate pune obstacole aderării Ucrainei la NATO prin continuarea războiului.
Statele NATO sunt dispuse să menţină deschise canalele de comunicare cu Moscova pentru a diminua riscurile şi a preveni escaladarea războiului din Ucraina, se mai arată în proiectul de declaraţie finală a summitului.
Aprofundarea legăturilor Beijingului cu Moscova sunt un motiv de „profundă îngrijorare”. China este acuzată că a devenit o susţinătoare decisivă a efortului de război al Rusiei prin furnizarea către aceasta a unor produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, şi că reprezintă prin urmare o provocare sistemică pentru Europa şi securitatea acesteia, documentul solicitând Beijingului să înceteze orice sprijin politic şi material pentru Rusia în războiul din Ucraina. Secretarul american de stat Antony Blinken declarase anterior că, deşi China nu furnizează Rusiei arme şi muniţii, îi oferă în schimb industriei militare ruse "un sprijin incalculabil" prin vânzarea unor produse de micro-electronică, maşini-unelte şi optică.
Declaraţia finală a summitului NATO menţionează că regiunea Mării Negre este de importanţă strategică pentru Alianţă şi precizează că aceasta va monitoriza în continuare evoluţiile din regiune, axându-se pe ameninţările de securitate. Liderii aliaţi "salută activarea de către trei aliaţi de la Marea Neagră a Black Sea Mine Countermeasures Task Group". Iniţiativa este una comună a Turciei, României şi Bulgariei şi a fost lansată în ianuarie acest an, în urma semnării unui acord trilateral la Istanbul.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, aliaţii fac apel la Rusia "să retragă toate forţele din Republica Moldova şi Georgia, staţionate acolo fără consimţământul lor".
În acelaşi timp, sprijinul pentru Republica Moldova este menţionat la un punct referitor la importanţa parteneriatelor NATO în asigurarea "unei abordări de securitate la 360 de grade".
Pe de altă parte, proiectul declaraţiei salută "progresele concrete" făcute de Ucraina privind "reformele democratice, economice şi de securitate solicitate", în perioada scursă de la precedentul summit NATO desfăşurat în urmă cu un an în Lituania.
Proiectul de declaraţie abordează şi importanţa relaţiilor NATO cu regiunea Indo-Pacifică, întrucât evoluţiile de acolo afectează direct securitatea euroatlantică, în timp ce salută cooperarea sporită cu partenerii din zona Asia-Pacific pentru susţinerea Ucrainei.
Sprijin consolidat pentru Ucraina
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la sosirea la summit că aşteaptă ca aliaţii să aprobe cu acest prilej un nou ajutor militar substanţial destinat Ucrainei pentru a susţine această ţară în războiul cu Rusia, ajutor care va servi şi ca o punte către aderarea Ucrainei la NATO.
În afară de aniversarea a 75 de ani de la crearea NATO, la acest summit "istoric" vor fi luate "decizii importante pentru viitor", inclusiv suplimentarea ajutorului militar pentru Ucraina şi stabilirea unor relaţii mai strânse cu partenerii din zona Pacificului, a spus Stoltenberg la sosirea la Centrul de convenţii din Washington, unde are loc summitul de la care se aşteaptă ca statele membre să îşi asume un angajament pe termen lung pentru finanţarea echipamentelor militare oferite Ucrainei, în valoare de circa 40 de miliarde de euro pe an.
Noile pachete de ajutor militar destinate Kievului vor include crearea unui nou comandament NATO pentru Ucraina în vederea furnizării asistenţei de securitate şi a instruirii soldaţilor ucraineni, livrarea de noi arme şi muniţii, inclusiv de sisteme antiaeriene, precum şi măsuri de asigurare a interoperabilităţii depline între armata ucraineană şi trupele NATO, a detaliat Jens Stoltenberg.
Statele Unite, Germania şi România au promis deja că vor furniza Ucrainei baterii antiaeriene Patriot suplimentare, în timp ce Ţările de Jos (Olanda) şi alte state membre ale NATO urmează să livreze componente ce vor permite operaţionalizarea unei baterii de acest tip, iar Italia va furniza Kievului un sistem antiaerian SAMP-T.
Pe de altă parte, Stoltenberg a dat asigurări că NATO nu observă vreo ameninţare militară iminentă din partea Rusiei faţă de vreun stat membru al Alianţei, mai ales că acum Moscova este concentrată pe invazia în Ucraina, însă "trebuie să rămânem vigilenţi", el susţinând de asemenea că există "o ameninţare constantă de atacuri cibernetice, sabotaje sau diferite tipuri de acţiuni ostile contra aliaţilor NATO".
Întrebat dacă Statele Unite au ridicat nivelul de alertă la unele dintre bazele americane în Europa, Jens Stoltenberg a confirmat acest lucru, dar a refuzat să-l comenteze. "Ceea ce pot spune este că am văzut în ultimele luni un tipar de creştere a acţiunilor ostile împotriva NATO organizate de serviciile secrete ruse", a spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
