În acest sens, a fost elaborată o scrisoare de intenție în cadrul recentei reuniuni a miniștrilor apărării din statele Triunghiului Weimar – Germania, Franța și Polonia – din 24 iunie 2024, de la Paris. Aceasta urmează să fie semnată în scurt timp de cele trei state, cărora li se vor alătura Regatul Unit, Spania, Italia și Suedia, după care va fi prezentată ca o contribuție europeană la apărarea comună, în cadrul Summitului NATO din 9-11 iulie de la Washington.
La nici patru zile distanță, pe 28 iunie, președintele rus Vladimir Putin a ieșit cu o declarație publică în care a susținut că Rusia se vede nevoită să reia producerea și dislocarea de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, pe baza intereselor de securitate ale țării, ca răspuns la acțiunile SUA în Europa și Asia de Sud-Est.
Rusia știe că de această dată cursa înarmării va fi infinit mai grea decât în timpul Războiului Rece
Putin nu a băgat în seamă demersurile actuale europene și s-a concentrat pe reluarea acuzațiilor că situația se datorează retragerii SUA - iar pe cale de consecință și a Rusiei - din Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (INF), semnat împreună în 1987. Un subiect care este însă clar că “s-a răcit” după ce au trecut nu mai puțin de cinci ani de la denunțarea comună a tratatului.
Doar că președintele rus nu pare deloc mulțumit cu starea de fapt actuală și anunță practic înscrierea forțată a Rusiei într-o nouă cursă a înarmării cu rachete cu rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.000 km.
Intervenția acestuia într-un moment în care SUA nu au creat nici cel mai mic motiv de îngrijorare este evident îndreptată împotriva inițiativelor europene din acest segment de tehnică de luptă. Însă lui Putin nu-i convine câtuși de puțin să recunoască acest lucru, pentru că ar însemna să aducă la cunoștința tuturor că de data aceasta va fi o cursă a înarmării mult mai grea, în principal mai costisitoare, în care va trebui să concureze simultan cu SUA și cu UE, două economii mult mai puternice.
Foarte probabil, Putin va plusa și va cere și mai mult de la industria rusă de apărare, punând o presiune și mai mare pe economia rusă, după cum este evident că își va îndrepta tot mai des privirea îngrijorată către susținătorii săi conjuncturali din axa dictatorilor: Iran - Coreea de Nord - China.
Însă dintre aceștia doar China l-ar putea ajuta când va începe să se instaureze colapsul unei economii stoarse, lipsite ani de zile de investiții, iar acordarea acestui ajutor va depinde extrem de mult de interesele Beijingului la acel moment.
Putin a arătat că este deplin conștient de modul în care stau lucrurile, dar nu poate da înapoi de la o astfel de provocare, pentru că ar echivala cu recunoașterea oficială a inferiorității Rusie într-un domeniu esențial al luptei de la distanță, iar o astfel de ipoteză este de neconceput în ideologia rusă promovată cu precădere după invadarea Ucrainei.
Cerința europeană de lovire la distanță
ELSA (European Long Strike Approach), imagine concept. Photo source: MBDA
ELSA este o inițiativă propusă de Franța pentru dezvoltarea și achiziționarea în comun a sistemelor de arme avansate Deep Precision Strike (DPS) cu o rază de acțiune de peste 1.000 km.
Nevoia de capabilități avansate europene de lovire în adâncime este un rezultat al subfinanțării structurale a uniunii pentru războiul de mare intensitate. Procesul de planificare a apărării NATO a identificat deficiențe esențiale privind capabilitățile de artilerie și a recomandat aliaților remedierea acestora.
Perspectivele pentru sistemele de rachete cu rază mai scurtă sunt, de asemenea, limitate. Fabian Hoffman, cercetător la Proiectul nuclear din Oslo, estimează că Europa are 3.100 – 3.300 de sisteme de rachete cu o rază de acțiune mai mare de 150 km, care ar putea fi folosite pentru a duce un război local, cu precizarea că această cifră poate fi supraestimată față de nivelul operațional real al sistemelor, dar nu include capabilitățile Turciei.
Germania și Franța colaborează și în alte proiecte similare finanțate de Comisia Europeană precum Soluția europeană pentru lovituri indirecte viitoare (FIRES - Future Indirect fiRes European Solution) și Sistemul european comun de sprijinire a loviturii indirecte (E-COLORSS - European COmmon LOng Range indirect fire Support System).
Sunt încă discuții generate de faptul că Franța ar fi excesiv de dependentă de Germania în acest sens și de nevoia de atragere a altor națiuni europene în aceste proiecte, însă trebuie spus că președintele francez este un susținător fervent al unei noi arhitecturi europene de securitate. După invadarea Ucrainei, Macron a insistat că doar o apărare europeană credibilă mai poate permite uniunii să aibă „relații de vecinătate” cu Rusia.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
