La activitatea organizată de Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari (LADPM), în afara pensionarilor militari au fost invitate aproximativ 170 de personalități din zona decidenților politici și militari, precum și reprezentanți ai principalelor trusturi media din România.
Potrivit declarațiilor președintelui LADPM, Gl.bg.(r) Nicolae Gropan, cei mai mulți dintre invitații speciali și-au arătat în mod clar dezinteresul față de o problemă atât de importantă pentru personalul Armatei României și din întregul sistem de apărare a țării, refuzând participarea.
Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, și-a anulat participarea cu doar 24 de ore înainte de începerea evenimentului, fapt care, în aprecierea organizatorilor, a determinat lipsa totală a presei militare. De asemenea, casele de pensii sectoriale ale MApN și MAI nu au avut niciun reprezentant.
Printre cei prezenți s-au numărat: Gl.(r) Cârstea din partea Departamentului Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale; deputatul Nicolae Georgescu, reprezentant personal al președintelui Camerei Deputaților; secretar de stat Eduard Bachide şef al Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului din cadrul MApN.
Încă de la început, în mesajul transmis prin secretarul de stat Eduard Bachide s-a precizat că starea actuală de securitate garantată a României se datorează în cea mai mare parte eforturilor depuse de personalul militar aflat în prezent în rezervă sau în retragere, oameni care “au făurit istoria recentă a României”.
“Ne preocupă în permanență ca, direct proporțional cu creșterea anuală a veniturilor din cadrul bugetului de stat, să dezvoltăm cadrul legal care să asigure pe de o parte o corectă stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat în raport cu evoluția sistemului de salarizare, iar pe de altă parte, echilibrul și echitatea între nivelurile pensiilor militare stabilite conform succesiunii în timp a actelor normative pentru diferite categorii de pensionari. MApN s-a concentrat și se concentrează în direcția adoptării proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat aflat în prezent în analiza comisiilor de specialitate din Camera Deputaților, cameră decizională, cu amendamente care vizează tocmai eliminarea discriminărilor existente în sistemul pensiilor militare, crearea cadrului legal pentru recalcularea acestora, actualizarea și, implicit, majorarea cuantumurilor pensiilor militare aflate în plată”, se precizează textual în mesajul ministerului citit de Bachide.
Statutul Armatei în societatea românească de azi, între cutume și realitate
Cercul Militar Național, în timpul evenimentului “Măsuri de abordare și promovare a conceptului Statutul constituțional al Armatei și al militarilor; egalitate și nediscriminare pentru militari”.
Gl.lt.(rtr) Neculai Băhnăreanu a prezentat tema cu titlul “Statutul Armatei în societatea românească de azi, între cutume și realitate”. Acesta a atras atenția privind lipsa activităților destinate pregătirii rezervei de mobilizare, în condițiile actualului război din Ucraina, precum și asupra situației Forțelor pentru Apărare Teritorială.
Evidențiind relevanța Art. 118 al. 1 din Constituția României și prezentând o listă de alte prevederi constituționale, generalul conchide că pensiile militare trebuie să reprezinte recunoștința față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile profesiei militare, fiind astfel necesară trecerea sistemului militar de pensii în sfera de pachetului constituțional specific magistraților.
Col.(r) Edmond Milea a susținut tema “Rezerva Armatei României, între teorie și practică“, subliniind că, după 2010, rezerva armatei a mai existat doar pe hârtie, în principal pentru că factorul politic percepe apărarea țării mai mult ca pe o problemă a NATO, minimalizând rolul Armatei României și al poporului român, primii care în realitate vor interveni atunci când va fi cazul.
Generalul (rtr) Gropan: Soldatul român plătit precum un muncitor necalificat. Șeful SMAp - corespunzător funcției civile de balerin
Gl.bg.(rtr) Nicolae GROPAN a prezentat tema “Militarul roman între drepturi, îndatoriri, privațiuni, interdicții și limitări; involuția drepturilor începând cu anul 1990 și până azi”, printre aspectele prezentate atrăgând atenția asupra incorectitudinii grilei de salarizare pentru militari, care pleacă de la coeficientul 1 deținut de soldatul profesionist, echivalent muncitorului necalificat și se termină cu coeficientul 4,35 atribuit șefului Statului Major al Apărării, corespunzător funcției civile de balerin.
Acesta a adresat parlamentarilor rugămintea de a “scoate de la naftalină” proiectele de lege Plx 310 (care vizează OUG 59/2017, așa-zisa “ordonanță înghețată”) și Plx. 199/2020 (pentru modificarea L 223//2015), documente a căror validare este deliberat tergiversată de mai mulți ani.
Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, a susținut tema “Polițistul român de penitenciare, între drepturi și privațiuni”, în cadrul căreia a evidențiat, printre altele, situația în care sunt puși polițiștii de penitenciare, care, prin natura atribuțiilor, respectă problemele și drepturile infractorilor, în timp ce clasa politică le ignoră pe cele ale polițiștilor.
Perceperea în mod eronat a pensiilor polițiștilor de penitenciare la nivelul celor ale magistraților sau parlamentarilor aduce grave prejudicii polițiștilor și împiedică sindicatele să obțină drepturile cuvenite acestei categorii socio-profesionale, inclusiv pentru menținerea drepturilor existente, a declarat liderul FSANP.
“Dacă un deținut stă în penitenciar aproximativ 3 ani și 6 luni, un polițist de penitenciare muncește în aceleași condiții în care sunt deținuți infractorii aproximativ 23 de ani. Comparația mă face să cred că cei care fac pușcărie sunt colegii mei, nu infractorii”, a precizat Dorobanțu, adăugând că situația mizerabilă din penitenciare este întreținută de clasa politică în mod deliberat, pentru a se putea folosi la nevoie de legile amnistiei și grațierii.
În cadrul discuțiilor libere, Col.(r) Tudor Marian, președinte al ROMIL și președinte al Forumului constituit la nivelul conducerilor asociațiilor militare a subliniat faptul că, din cele peste 100 de structuri asociative ale cadrelor militare în rezervă existente la nivelul MApN, 14 sunt recunoscute ca organizații de utilitate publică (beneficiază de unele drepturi de la stat, inclusiv spațiu gratuit în cercurile militare), iar odată cu obținerea acestui statut devin mai puțin asertive în relația cu clasa politică și mai puțin participative la acțiunile militare comune.
“Din 2015 se desfășoară o campanie împotriva militarului român ca instituție”, a mai declarat colonelul Tudor, precizând că un rol important îl joacă “presa aservită”. De asemenea, șeful ROMIL atrage atenția asupra acțiunilor unor structuri interne ale MApN, precum Direcția generală financiar-contabilă, care se opun rezolvării problemelor militarilor în rezervă și retragere fiind mai degrabă preocupate de dezbinarea acestora. “Am senzația că, la nivelul MApN în special, este constituit un grup care acționează împotriva noastră”, a declarat acesta precizând că deține argumente în acest sens,
Militarii români nu cer pomană
Col. Monac Constantin a punctat că militarii “nu cer pomană”, ci redarea drepturilor deținute anterior, pe care clasa politică le-a tăiat în mod abuziv din 2016 prin ordonanțe de urgență, drepturi de care beneficiază militarii din toate armatele. Situația a făcut ca, în realitate, peste 50% dintre pensionarii militari să se situeze sub valoarea coșului zilnic minim pentru un trai decent stabilit de guvern.
Gl.(r) Guzu, trecut în rezervă în 2004 din poziția de comandant al Diviziei 1 Aeriene a declarat că se manifestă “rea voință și chiar ură” față de pensionarii militari. Acesta a anunțat că, în toamnă, va intra în greva foamei în fața Palatului Cotroceni.
Deputatul Daniel Florea, vicepreședinte al comisiei juridice din Camera Deputaților a declarat că Plx. 199/2020 nu a ajuns la această comisie, deși a trecut de comisiile de muncă și apărare. Acesta a precizat că, fiind fiu de general, cunoaște foarte bine cât de fals este pusă problema pensiilor militare, tatăl său având pensia “mai mică decât toți foștii lui șoferi”.
Deputatul a lansat invitația ca reprezentanți ai pensionarilor militari să fie prezenți la lucrările comisiei juridice atunci când se va discuta proiectul de lege, avertizând că lucrurile nu stau în puterea unui singur om și că sunt politicieni care nu vor să sprijine militarii deși au ajuns în funcții cu susținerea acestora.
Activitatea a continuat cu interpelări în aceeași notă, care au întărit convingerea participanților că veniturile și drepturile pensionarilor militari sunt percepute greșit la nivelul clasei politice și prezentate într-o notă deformată societății civile, iar uneori, în mod deliberat sunt folosite în scop electoral. De asemenea, se consideră că această perspectivă exclusiv politică asupra realității afectează în mod profund rezerva de apărare a țării, iar România trebuie să se bazeze în primul rând pe forțele proprii în caz de necesitate.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
