După mai bine de 8 ani de angajament militar intens, finanțare uriașă și aproximativ 50 de soldați francezi uciși în luptă, președintele Macron a anunțat, la 10 iunie, sfârșitul așa-numitei "Operații Barkhane", lansată de la Paris la 1 august 2014 și formată dintr-un contingent de aproximativ 5.100 de oameni, închiderea bazelor sale militare și o revizuire a strategiei de luptă anti-jihadistă, concentrată în jurul partenerilor europeni.
Deși Franța menționase în repetate rânduri posibilitatea unei retrageri iminente a trupelor sale din Sahel, partenerii africani au fost surprinși de anunț. În cadrul ședinței de astăzi, ar putea apărea noi detalii cu privire la modificările care vor fi aduse operației, cu riscul schimbării semnificative a echilibrului puterii pe teren între armatele obișnuite și jihadiștii afiliați Al-Qaeda și Statului Islamic.
Franța rămâne totuși angajată în securitatea regiunii
Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, într-unul dintre ultimele sale discursuri publice despre Sahel, a recunoscut că viitorul militar precis al Parisului în regiune rămânea încă de definit. "Nu suntem încă în măsură să anunțăm principiile generale ale reorganizării teritoriale", a declarat recent ministrul în timpul unei conferințe de presă. "Această schimbare nu înseamnă sfârșitul angajamentului francez în regiune și nici că ne încetinim eforturile împotriva terorismului". Pe 2 iulie, Parly a anunțat, de asemenea, că, în urma consultărilor cu autoritățile de tranziție din Mali, Franța a decis să reia operațiile militare comune și misiunea națională de consultanță, suspendată pe 3 iunie din cauza loviturii de stat de la Bamako, a doua în aproximativ un an.
Ceea ce se știe în prezent este că numărul trupelor din misiunea Barkhane va fi redus la jumătate, la 2.500, până în 2023. Unitățile de comandă de elită angajate în operație, cunoscute sub numele de "Saber", vor rămâne active în regiune, cu sarcina de a-i urmări pe liderii jihadisti. Potrivit Șefului de Stat Major al armatei franceze, generalul François Lecointre, pierderile suferite de armată și uciderea civililor din cauza atacurilor jihadiste rămân la un nivel încă prea ridicat. "Terorismul islamic continuă să se răspândească, să stabilească baze locale, să ajungă la o populație mai largă", a declarat generalul luna trecută, menționând că dezvoltarea este una îngrijorătoare.
La aceste preocupări se adaugă climatul politic instabil care caracterizează unele dintre națiunile G5, în special Mali și Ciad. Acesta din urmă și-a pierdut recent președintele, Idriss Déby Itno, omul care a condus țara timp de aproximativ trei decenii, ucis într-o ciocnire cu rebelii din nord. De atunci, conducerea națiunii a fost preluată de fiul său, șeful juntei militare la putere. Mali, la rândul său, a asistat la două lovituri de stat militare în nouă luni și este în prezent condus de colonelul Assimi Goita, care, la 24 mai, împreună cu armata, îi arestase pe președintele anteriorului guvern de tranziție, Bah Ndaw, și pe primul ministru, Moctar Ouane.
Cei doi au fost eliberați după ce și-au dat demisia din funcțiile respective, pe 27 mai. Generalul francez Lecointre a recunoscut la o comisie a Senatului că instabilitatea politică din Mali și Ciad a complicat operațiile Parisului în Sahel. "Situația de securitate rămâne nerezolvată", a spus el în camera superioară franceză. "Dar aceasta este atât o problemă politică, cât și una militară".
În această imensă regiune deșertică, odată cu retragerea Franței, combaterea terorismului va trebui preluată de armatele G5 Sahel. Cu toate acestea, puțini văd coaliția ca fiind capabilă să facă față provocării. Parisul va încerca, totuși, să-și convingă partenerii europeni de necesitatea de a lucra pentru securitatea regiunii și se va baza puternic pe grupul de lucru "Takuba", un contingent de trupe de elită care ar trebui să antreneze unități maliene pentru luptă și care astăzi este format din aproximativ 600 de militari francezi, estonieni, cehi, suedezi și italieni.
Urmează negocieri cu unele grupări armate locale, implicarea SUA și mutarea sediului G5 Sahel
În cadrul discuțiilor de vineri, 9 iulie, s-ar putea pune problema negocierilor cu grupările armate locale, solicitate de mai multe state africane. Cu toate acestea, Parisul a exclus în mod repetat posibilitatea de a discuta cu înalți oficiali legați de organizații jihadiste afiliate cu Isis și Al-Qaeda. În paralel, va fi contactat și un alt partener, Statele Unite. Ministrul Parly este astăzi la Washington pentru a se întâlni cu omologul ei, Lloyd Austin. Reuniunea servește pentru a confirma sprijinul SUA în regiune prin aprovizionare aeriană, transport logistic și informații.
Potrivit unor surse citate de cotidianul Jeune Afrique, în următoarea reorganizare, sediul G5 Sahel ar trebui transferat din capitala Ciadului N'Djamena în capitala nigeriană, Niamey, deoarece este mai aproape de "Zona celor trei frontiere", un triunghi de teritoriu între Mali, Niger și Burkina Faso considerat deosebit de critic pentru prezența formațiunilor jihadiste.
Summitul de vineri are loc după o întâlnire importantă din 5 iulie între Macron și șeful actualului Consiliu militar de tranziție din Ciad, Mahamat Idriss Deby, pentru prima dată într-o vizită oficială la Paris de la preluarea puterii după moartea tatălui său. Obiectivul francez al reuniunii a fost să asigure garanția angajamentului trupelor din Ciad într-un teritoriu aflat din ce în ce mai mult sub presiune. Cu 4.000 de militari angajați în Forța Multinațională Comună (MNJTF) împotriva Boko Haram și aproximativ 1.500 de angajați în misiunile ONU, inclusiv 700 în Mali, armata din Ciad este un aliat esențial pentru Paris în lupta împotriva terorismului. Guvernul de la N'Djamena a trimis, în ianuarie 2021, 1.200 de militari pentru a integra cei 750 de ciadieni deja prezenți în forța G5 Sahel-Barkhane, poziționată în special la granița cu Nigeria, o altă zonă fierbinte din regiunea subsahariană.
Posibila mutare a sediului G5 Sahel din Ciad în Niger ar putea oferi o oportunitate importantă Italiei de a participa mai mult ca protagonist la reorganizarea forțelor din domeniu în lupta împotriva terorismului subsaharian. După cum a fost anunțat în 3 iunie de ministrul de externe Luigi di Maio, Italia va deschide în curând o nouă bază militară la Niamey, Niger, țară cu care a construit un "parteneriat solid" și în care intenționează să continue să promoveze o "abordare integrată" în sprijinul instituțiilor. Contingentul italian este deja angajat în națiunea africană ca parte a misiunii bilaterale de sprijin în Republica Niger (MISIN). Potrivit lui Di Maio, țara este crucială pentru stabilitatea regională, pentru lupta împotriva terorismului jihadist și pentru gestionarea fluxurilor migratorii către Mediterana.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
