Secretarul adjunct al Apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia, Laura Cooper, a depus, joi, mărturie în fața Subcomisiei Camerei pentru Afaceri Externe Europene.
În cadrul audierii a fost pusă problema termenelor pentru transferul GLSDB în Ucraina, muniții care au fost anunțate încă din februarie.
Potrivit acesteia, întârzierile sunt legate de dezvoltarea și producția acestor muniții, deoarece implementarea lor este destul de recentă. GLSDB au rezultat în urma adaptării bombelor aeriene cu diametru mic (SDB) GBU-39/B pentru a fi lansate cu MLRS de tipurile M270 sau HIMARS.
Muniția GLSDB este în curs de dezvoltare din 2019, ca un proiect comun al companiilor Boeing și SAAB. Raza de acțiune este de maximum 150 de kilometri Racheta este dirijată spre țintă cu ajutorul GPS și a unui sistem de navigație inerțial. Focosul (de tip multifuncțional de fragmentare) are o greutate totală de 93 kg (explozibilul are o masă de 16 kg), în timp ce masa totală a rachetei la lansare este de 270 kg. Proiectilul GLSDB penetrează fortificații cu pereți din beton armat cu oțel, cu grosimea de aproape un metru (mai mare de 0,91 m).
În contextul contraofensivei ucrainene, au fost puse întrebări și despre cauzele refuzului SUA de a transfera Ucrainei rachete tactice ATACMS și muniții cu dispersie.
Cooper a răspuns că preocupările legate de rachetele ATACMS constă în „aspectele practice ale disponibilității” ale acestor arme, reamintind că atunci când SUA furnizează arme Ucrainei, este făcută o ananliză a stocurilor americane.
ATACMS este considerată o armă critică care ar fi necesară într-un conflict între puteri egale și până când succesorul său sosește în număr mare, inventarul existent este considerat ca fiind important de menținut din punct de vedere strategic.
Lockheed Martin a produs aproximativ 4.000 de rachete ATACMS în diverse configurații în ultimele două decenii, potrivit Politico. Unele au fost vândute națiunilor aliate, care au cumpărat racheta pentru propriile sisteme, în timp ce aproximativ 600 au fost trase de forțele americane în luptă. Unele dintre acestea ar putea să fi fost retrase din serviciu sau folosite la antrenamente și testări.
Referindu-se la proiectilele de artilerie calibru 155 mm cu dispersie (Dual-Purpose Conventional Improved Munition - DPICM) solicitate de Ucraina, Cooper a susținut în continuare că SUA nu vor transfera acest tip de muniții, deși analiștii Pentagonului au confirmat că ar fi utile în special împotriva forțelor rusești dispuse în tranșee.
Motivele refuzului sunt ”restricțiile existente ale Congresului privind furnizarea de DPICM, cât și preocupările legate de unitatea aliaților”, a precizat Cooper.
Proiectilele DPICM, fiecare dintre ele dispersând 88 de submuniții atunci când sunt trase, au fost folosite cu armata SUA din anii 1970 și pot fi echipate cu încărcături modelate sau de fragmentare, care sunt ideale pentru operațiuni antiblindate și antipersonal.
Deoarece cad într-un unghi abrupt pe o zonă largă, sunt potrivite pentru tranșee, ceea ce ar fi deosebit de valoros pentru Ucraina, deoarece este forțată să lupte împotriva trupelor ruse care au construit sute de kilometri de astfel de fortificații.
Aceste arme sunt interzise în peste 100 de țări în conformitate cu Convenția din 2008 privind munițiile cu dispersie, cu excepția SUA , din cauza prejudiciului pe care îl reprezintă pentru civili, mai ales la mult timp după ce au fost lansate.
În 2009, președintele Barack Obama a semnat o legislație care interzice exportul de muniții cu dispersie care au o rată de eșec a submuniției de 1% sau mai mare, dar Biden sau orice alt președinte în exercițiu poate renunța la aceasta.
Interdicția există deoarece, dacă bombele dintr-o armă cu dispersie nu reușesc să detoneze, zeci de submuniții funcționale ar fi lăsate împrăștiate în zona țintă, prezentând un risc pentru viețile civililor până când ar putea fi eliminate în mod corespunzător, potrivit publicației americane The War Zone.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
