Motivele unei astfel de creșteri galopante, față de prețul 2.000 de euro practicat la nivelul anului 2021, sunt destul de clare: cererea mare generată de invazia rusă din Ucraina, o producție relativ scăzută și existența unui deficit.
De regulă, în situațiile în care muniția de artilerie convențională înregistrează simultan un preț ridicat și un consum mare pentru distrugerea țintelor vizate, se impune o evaluare a fezabilității acestora.
În același timp, Bauer atrage atenția că, deși există un standard NATO pentru muniția de artilerie, implementarea acestuia este voluntară, iar lipsa de aderare a diferitelor țări a condus la o fragmentare a pieței și a împiedicat fluxul de aprovizionare.
Nu mai puțin de 14 state NATO și-au rezervat dreptul de a se abate de la standard, ceea ce înseamnă că există 14 tipuri diferite de muniție de 155 de milimetri.
Acesta a cerut revenirea la standardizarea pieței de apărare care s-a redus drastic de la Războiul Rece, când țările NATO cheltuiau 3%-6% din PIB pentru apărare.
„Numărul de cumpărători a scăzut, sumele de bani au scăzut și, astfel, fiecare își proteja propria industrie”, a menționat amiralul, spunând că, în timpul Războiului Rece, „toată lumea primea o bucată din plăcintă”.
Cu toate acestea, referindu-se la creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare în anii precedenți, Bauer a spus că este convins că în următorii 15 ani vor exista destui bani pentru a fi câștigați din această industrie.
Având în vedere că națiunile NATO se află în procesul de completare a stocurilor epuizate din cauza donațiilor către Kiev, Bauer a spus că acum este momentul potrivit pentru a rupe ciclul și a da un nou impuls pentru standardizare, inclusiv în vederea altor domenii precum transportul și materialele medicale.
„Dacă mă uit la poziția soldatului pe câmpul de luptă, el vrea interoperabilitate pentru că vrea să aibă o singură cutie de proiectile de artilerie de 155 de milimetri”, a spus el. „Și nu îi pasă cine le-a produs, atâta timp cât se potrivesc și funcționează bine”.
Aceeași problemă a fost evidențiată în octombrie 2022 de secretarul adjunct al Apărării al SUA, William LaPlante. Acesta a remarcat că munițiile de 155 mm produse de diferite țări nu erau compatibile între ele în ceea ce privește componentele.
Astfel obuzele americane M795, germane DM-121 și franceze OE 155 56/69 nu sunt compatibile nu doar în ceea ce privește tehnologiile de producție, ci și detonatoarele și încărcăturile explozive.
Iar dacă primul aspect afectează doar posibilitatea unei scalari generale unificate a producției, cel de-al doilea afectează deja problema utilizării unitare pe câmpul de luptă. În plus, faptul că despre această problemă continuă doar să se vorbească și la peste un an după ce a devenit publică, arată că nu este tocmai ușor de depășit.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
