Anul acesta, Rusia s-a amestecat intens în afacerile interne ale statelor baltice. Un profesor estonian a fost arestat de Serviciul estonian de Securitate Internă (ISS sau Kapo) în ianuarie 2024 sub suspiciunea de a fi spion rus și condamnat ulterior la șase ani de închisoare.
Între timp, Moscova a intensificat, de asemenea, tensiunile în Marea Baltică. Bruiajul GPS și dispariția unor geamanduri din Marea Baltică sunt doar câteva dintre evenimentele recente care suscită îngrijorări cu privire la intențiile Kremlinului în această regiune.
„Lucrurile ies din nou în evidenţă într-un mod foarte îngrijorător ȋn acest moment”, a declarat Elisabeth Braw, cercetător la Consiliul Atlantic, pentru Kyiv Independent.
Un proiect de lege publicat pe site-ul Kremlinului la 21 mai anunța că Rusia va redesena unilateral frontiera maritimă cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică.
Apoi, la fel de repede cum a apărut, proiectul de lege a dispărut pe 22 mai.
Nu a existat nicio explicație publică din partea Kremlinului cu privire la motivul pentru care a fost retras, însă ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a descris-o acest joc al Moscovei drept „o escaladare evidentă împotriva NATO și UE”.
La o zi după dispariția proiectului de lege, au dispărut și balizele de pe râul Narva, care marchează separarea teritoriului rus de cel estonian.
Ambele țări au convenit asupra amplasării balizelor în 2022, însă Kremlinul a revenit asupra deciziei și a contestat amplasarea a mai mult de jumătate din cele 250 de balize, pe care polițiștii de frontieră ruși au început să le îndepărteze din proprie inițiativă la 23 mai, fără a oferi o explicație.
Dacă Ucraina nu este în măsură să îi oprească pe ruși, atunci rușii nu se vor opri
Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a descris acest incident drept un „incident de frontieră” și a declarat că este în curs de investigare.
„Vedeți destul de multe schimbări în regiunea baltică. Încercăm să ne convingem oamenii să cheltuiască mai mult pentru apărare, să construiască fabrici, să coopereze mai mult cu Ucraina și să învețe tot ce se poate pentru că simțim că, dacă Ucraina nu este în măsură să îi oprească pe ruși, atunci rușii nu se vor opri și atunci cine știe ce se va întâmpla mai departe”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pentru Kyiv Independent într-un interviu exclusiv.
Rusia este suspectată de mai bine de un deceniu că bruiază în mod intenționat sistemele GPS de la bordul aeronavelor comerciale, însă incidentele din regiunea Mării Baltice au crescut vertiginos în ultimele luni.
Potrivit unui raport publicat de The Sun în aprilie pe baza datelor de pe site-ul GPSJAM.org, aproximativ 46 000 de aeronave au raportat probleme deasupra Mării Baltice începând cu luna august a anului trecut, majoritatea dintre acestea având loc în Europa de Est, în apropierea granițelor cu Rusia.
Unele incidente au făcut ca aeronavele să fie nevoite să se întoarcă în mijlocul zborului și chiar un avion care îl transporta pe ministrul britanic al apărării a fost vizat.
Descriind fenomenul la începutul acestui an, Landsbergis a declarat că acesta „devine prea periculos pentru a fi ignorat”.
Deși este aproape imposibil să se dovedească în mod cert cine este responsabil pentru bruiajul GPS, un sistem de bruiaj blochează semnalul din punctul în care este amplasat până la o distanță de 350 de kilometri.
Acest lucru înseamnă că, pentru a bloca semnalele GPS deasupra Mării Baltice, bruiajul ar trebui să fie amplasat într-una dintre țările din jurul acesteia. Cu excepția cazului în care țările NATO se auto-sabotează, rămâne un singur suspect evident - Rusia.
De asemenea, statele baltice au contracarat în mod constant o serie de alte atacuri, inclusiv cibernetice.
„Suntem pregătiți de mult timp pentru atacurile cibernetice, deoarece acestea au început în 2007. De asemenea, am început să convingem și părțile occidentale că aceasta este o problemă foarte importantă”, a declarat președintele estonian Alar Karis pentru Kyiv Independent.
Exercițiile militare NATO din Marea Neagră din luna iunie au fost o altă dovadă a faptului că lucrurile s-au schimbat mult într-un timp scurt. Douăzeci de state membre NATO, inclusiv Suedia și Finlanda, recent aderate, au trimis 9 000 de soldați, 50 de nave și 45 de aeronave pentru a lua parte la exerciții.
Rusia vrea să testeze răspunsul NATO
Elisabeth Braw subliniază, de asemenea, că NATO nu poate face mare lucru în astfel de situații, deoarece este creată doar pentru a răspunde unei agresiuni militare deschise.
„Rușii au fost ingeniosi înainte, la asta se pricep”, a precizat aceasta.
„Se gândesc la diferite modalități de a face rău altor țări, de a-și atinge obiectivele, și o fac la limita articolului 5, ceea ce înseamnă că țările afectate se luptă să răspundă”.
În cazul în care situația din Marea Baltică se agravează, ceea ce urmează nu va fi o declarație de război directă, ci ceva menit să testeze răspunsul NATO.
„Pentru noi, este foarte important să păstrăm această legătură transatlantică. În ceea ce privește apărarea, SUA ar trebui să fie numărul unu (lider) în acest caz”, a declarat președintele Karis.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
