Podul a avut ca scop transportul trupelor romane conduse de împăratul Traian și a proviziilor necesare în cea de-a doua campanie a Imperiului Roman împotriva Daciei (101-102; 105-106).
Clădit din piatră și bârne de lemn, podul a avut un rol esențial în cucerirea Daciei și înfrângerea regelui Decebal, fiind o adevărată realizare a Antichității. În fond, romanii au pus bazele celui mai mare imperiu (n.r. - nu cel mai întins) și datorită construcțiilor pe care le-au lăsat în urmă, a inginerilor și arhitecților de renume, cuceririle fiind marcate de romanizare care însemna nu doar impunerea sistemului politic a imperiului, dar și modernizarea caracteristică lumii romane.
Interesant e că sub împăratul Traian, Imperiul Roman atinge punctul culminant în ceea ce privește întinderea teritorială. Arhitectul Podului lui Traian de peste Dunăre a fost Apolodor din Damasc, care a fost și arhitectul Columnei lui Traian aflată în centrul istoric al Romei.
Podul a fost construit în apropierea orașului de azi Drobeta Turnu Severin. Despre pod aflăm din surse indirecte, întrucât scrierile lui Apolodor din păcate nu s-au păstrat. Construcția podului a început în 103 și s-a finalizat rapid, având în vedere dificultățile uriașe pe care romanii le-au întâmpinat, menționate de toate sursele istorice. Podul apare și pe Columna lui Traian, însă cu mai puțini piloni decât construcția reală. Podul măsura 1.135 de metri lungime, acoperind o distanță de 1.127 de metri între maluri și lega castrul sudic Pontes de pe teritoriul de azi al Serbiei de castrul nordic Drubetis, punct cucerit în campania din 101-102. De la istoricul Cassius Dio aflăm că Podul lui Traian avea aproximativ 18 metri înălțime și 12 lungime, permițând astfel traversarea Dunării a unei legiuni de cavalerie. Construcția a fost realizată de soldații romani.
În ceea ce privește demolarea sa, Cassius Dio o pune pe seama împăratului Hadrian, pentru a proteja sudul Dunării de invaziile barbare. Cel mai probabil abandonarea și distrugerea sa definitivă a avut loc în timpul retragerii aureliene (270-275), acțiune politică și militară ordonată de împăratul Aurelian pentru retragerea armatei și a administrației din Dacia.
Astăzi, pe malul românesc al Dunării mai este vizibil un singur pilon, în apropiere de castrul roman Drobeta. Pilonul este o parte integrantă a parcului arheologic administrat de Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.
Avem nevoie de un Aplodor și la Brăila
Azi, la aproape două milenii de la construcția magistrală a lui Apolodor din Damasc, România încearcă fără succes, de ani, să construiască un nou pod peste Dunăre, între Brăila și Tulcea. Podul suspendat va fi cel mai important proiect de infrastructură după Revoluție. Doar că, din păcate, Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, într-un interviu pentru Hotnews, declara că podul va rămâne „muzeu” timp de un an din cauza „drumurilor de legătură care au fost lăsate de izbeliște”.
Podul are și importanță strategică, el fiind cerut și de gigantul din domeniul naval Fincantieri, care operează în zonă. Fincantieri este al patrulea cel mai mare constructor de nave la nivel mondial iar în România e prezent prin subsidiara Vard, proprietarul șantierelor navale Vard Brăila și Vard Tulcea.
Cei de la Economica.net amintesc că în 2018, grupul italian Fincantieri a anunțat că prin subsidiara Fincantieri Infrastructure, va lua parte la construirea podului suspendat peste Dunăre, care, odată terminat, va fi cel mai lung din România şi al treilea din Europa după lungimea segmentului central.
Potrivit informațiilor din urmă cu trei ani, Fincantieri Infrastructure va furniza puntea de oţel asocierii formate din Astaldi S.p.A. şi IHI Infrastructure Systems CO.LTD, căreia Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) i-a încredinţat contractul.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
