Poate că cele mai amenințate în cazul unui posibil atac rusesc ar fi țările baltice, care se învecinează direct cu Federația Rusă și fac parte, de asemenea, din flancul estic al NATO.
Cu toate acestea, România rămâne un punct vulnerabil pentru NATO, mai ales în situația în care Republica Moldova are deveni un bastion pro-rus.
În acest context, armata franceză, în cooperare cu cartografii români, actualizează hărțile și cartografiază în detaliu terenul țării folosind tehnologia 3D, pentru a se asigura că NATO este cât mai eficientă în respingerea unui potențial atac rusesc.
Informația a fost prezentată de ziarul francez Le Figaro, care a discutat cu militari francezi și cu un reprezentant al unei instituții românești.
Le Figaro susține că a avut ocazia să vadă una dintre hărțile actualizate, care redă relieful României în format 3D.
Harta prezintă Munții Carpați, care formează un arc în centrul țării. Este evidențiat și orașul Cincu, situat chiar în inima României, unde au fost dislocați peste o mie de soldați francezi după începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
La est de orașul Cincu, harta prezintă dealurile Moldovei, iar la sud de acestea, fluviul Dunărea, care deschide drumul spre Ucraina printr-o zonă cunoscută în România ca Poarta Focșanilor, a explicat un colonel francez.
Pentru Statul Major român și pentru cel aliat, tocmai aceasta este ruta prin care armata rusă ar putea încerca să pătrundă în România.
„Din punct de vedere istoric, știm că pe aici poate trece o armată venind din est”, a explicat Jerome, care a comandat anul trecut aproximativ treizeci de soldați dislocați direct în această zonă, în cadrul Regimentului 28 Geografic, și care au participat la cartografierea României.
Le Figaro nu a precizat exact din ce direcție ar putea Rusia ataca România, dar ia în considerare ca principale rute Moldova și Ucraina. În prezent, Rusia are mii de soldați în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova și ocupă aproximativ 20 din teritoriul ucrainean. Practic, Rusia se află la aproximativ 200 de kilometri de granița cu România, în linie dreaptă, peste Marea Neagră.
S-au implicat și cartografii români
Alături de Regimentul 28 Geografic, la această lucrare a participat și o structură românească de cartografiere . „Aliații aveau nevoie de informații actualizate despre viitorul câmp de luptă”, a explicat colonelul motivele cartografierii.
„Trebuia să știm unde vor fi amplasate sistemele de armament, care vor fi țintele de interes și, de asemenea, să putem anticipa mobilitatea operațională, să documentăm rutele și alte detalii esențiale”, a adăugat el.
Ziarul Le Figaro a relatat că toate coordonatele acestor puncte de interes au fost arhivate cu grijă. Acestea sunt, în principal, puncte înalte — precum turnuri de apă, turle de biserici și alte construcții similare — pe care artileria le-ar putea folosi ca repere, dacă va fi necesar.
Hărțile indică puncte de referință care pot fi transmise unităților desfășurate la fiecare cinci kilometri.
De exemplu, soldații Regimentului 28 Geografic au dezvoltat o hartă precisă pentru deplasarea vehiculelor militare. Au folosit un model similar cu cel utilizat de Google pentru cartografierea globală, echipând vehiculul cu camere și tehnologie Lidar, care permite explorarea tridimensională a terenului.
„Acest lucru ne permite să fim preciși în ceea ce privește podurile și intersecțiile”, a explicat maiorul Johanie, prezentând o hartă creată de ea. „Astfel, logistica se poate concentra mai eficient asupra sarcinilor proprii”, a adăugat ea.
La rândul său, colonelul Guillaume Schmidt a subliniat că, în timp de război, unele hărți pot deveni rapid inexacte. „În Ucraina, hărțile sunt actualizate zilnic”, a spus el. „Trebuie să luăm în calcul distrugerile sau drumurile devenite impracticabile”, a adăugat colonelul.
Semnalele de geolocalizare sunt, de asemenea, blocate sistematic pe câmpul de luptă, ceea ce afectează acuratețea armelor occidentale, precum obuzierele franceze Caesar sau lansatoarele de rachete multiple HIMARS, a relatat Le Figaro.
„Armele noastre depind de localizare geografică”, a continuat Schmidt. „Când va veni momentul, va trebui să ne ajutăm unitățile să continue să manevreze în ciuda pierderii semnalului GPS. Prin corelarea terenului cu punctele de referință deja cartografiate, unitățile vor putea continua misiunea”, a explicat el, adăugând că acest lucru le va crește și șansele de a lovi cu precizie ținta.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
