Președintele Volodimir Zelenski a prezentat planul de victorie al Ucrainei, mult dezbătut, în fața parlamentului la 16 octombrie, deși unele părți au rămas secrete.
Propunerea cuprinde cinci puncte: o invitație de a adera la NATO, un element de apărare, descurajarea agresiunii ruse, creșterea economică și cooperarea, precum și arhitectura de securitate post-război. Planul implică trei anexe secrete care au fost comunicate partenerilor internaționali.
„Dacă planul este susținut, putem pune capăt războiului nu mai târziu de anul viitor”, a declarat Zelenski în parlament, în prezența comandantului-șef Oleksandr Sîrskîi, a șefului serviciilor de informații militare Kirilo Budanov și a diplomaților occidentali.
„Planul de victorie al Ucrainei este un plan de consolidare a statului nostru și a poziției noastre. Să fim suficient de puternici pentru a pune capăt războiului. Pentru a ne asigura că Ucraina dispune de întreaga sa forță musculară”, a declarat Zelenski, potrivit Kyiv Independent.
„Acest plan poate fi pus în aplicare. Depinde de partenerii noștri. Subliniez: de parteneri. Cu siguranță nu depinde de Rusia”.
Invitația Ucrainei de a adera la NATO a fost plasată în fruntea listei. Kievul și-a depus cererea de aderare în septembrie 2022, dar nu a primit încă un semnal clar din partea aliaților.
Printre articolele care sugerează măsuri politice, precum și consolidarea apărării aeriene și a capacităților cu rază lungă de acțiune, există o clauză pe care mass-media ucraineana a analizat-o deja: un „plan de descurajare strategică non-nucleară ” care va preveni orice agresiune repetată din partea Rusiei după încheierea războiului''.
Această propunere este complementară punctului referitor la invitația imediată a Ucrainei de a adera la Alianța Nord-Atlantică, cu posibilitatea unei aderări permanente în viitor, și la faptul că Ucraina deține în prezent cea mai experimentată armată dintre partenerii NATO. Pachetul de descurajare este necesar astfel încât Federația Rusă să aibă doar două opțiuni - fie să renunțe la intenţiile sale agresive, fie să primească un „răspuns devastator” și „să-și piardă cu totul mașina de război”, a declarat Zelenski în timpul audierilor parlamentare.
Există o anexă secretă la acest articol al planului de victorie, pe care au primit-o Statele Unite, Franța, Italia, Germania și Regatul Unit, alături de alte câteva țări „care pot contribui la susținerea acestui concept de descurajare”. Conținutul exact al acestui plan nu a fost comunicat public. Cu toate acestea, pe baza realităților actuale, publicaţia ucraineană Defense Express face câteva presupuneri cu privire la ceea ce înseamnă acest plan.
În primul rând, este important să realizăm diferența dintre aderarea la NATO și desfășurarea de către NATO a forțelor sale pe teritoriul ucrainean pentru a intra imediat în luptă cot la cot cu cele ucrainene. Un exemplu al acestei diferențe este Lituania, care este protejată de brigăzi germane desfășurate pe teritoriul său, așa cum prevăd acordurile specifice.
Motivul pentru care este relevant acest caz ține de bine-cunoscutul articol 5 din Carta NATO, care stă la baza întregului concept de securitate colectivă, spune în mod direct că, în cazul unui „atac armat” asupra unui aliat, ceilalți membri ai Alianței vor „acorda asistență” prin luarea „măsurilor pe care le consideră necesare, inclusiv utilizarea forței armate”. Cu alte cuvinte, participarea directă la ostilități este doar una dintre opțiuni. În plus, practica arată că gradul de angajament față de orice acord internațional depinde foarte mult de voința semnatarilor.
Ucraina, plan pentru o strategie de descurajare non-nucleară
Planul lui Zelenski prevede, de asemenea, că, în cazul în care mecanismul propus de acesta este declanșat, agresorul trebuie „să își piardă mașinăria de război” sau, mai precis, Federația Rusă ar fi „sigură că își va pierde capacitatea de a-și continua războiul agresiv ca urmare a aplicării de către Ucraina a acestui pachet de descurajare în conformitate cu obiectivele militare definite ale Rusiei”.
Acest lucru nu înseamnă distrugerea trupelor rusești de pe linia frontului, ci o lovitură masivă asupra instalațiilor strategice din spate. Eventual, asupra principalelor facilități economice și industriale, inclusiv fabricile care produc arme, depozitele de arme etc.
Acest tip de misiune necesită amplasarea unor sisteme de rachete cu rază foarte lungă de acțiune pe teritoriul ucrainean. În acest context, este vorba chiar despre rachete ATACMS sau prospective PrSM cu rază de atac de 300 și 500 de kilometri. Țintirea infrastructurii critice rusești ar necesita arme cu rază mai mare de acțiune, capabile să acopere distanțe de 1000 km sau mai mult.
Acestea fiind spuse, dacă partenerii Ucrainei se angajează să desfășoare aceste sisteme de atac cu rază lungă de acțiune, chiar și numai versiuni non-nucleare ale acestora, există încă un aspect care anulează statutul lor tehnic non-nuclear: Kremlinul a inițiat modificări ale doctrinei sale nucleare la sfârșitul lunii septembrie 2024.
Potrivit noii versiuni, Moscova poate declanșa un răspuns nuclear împotriva statelor non-nucleare care, aliate sau „sprijinite” de puteri nucleare, efectuează un atac în masă folosind orice mijloc de „atac aerospațial”, o definiție suficient de largă pentru a include nu numai rachetele de croazieră sau alte rachete, ci chiar dronele. Unii analiști susțin că amendamentele aduse doctrinei au fost făcute special pentru a crea un pretext pentru un atac nuclear asupra Ucrainei.
De aceea, o desfășurare a unor astfel de arme de „descurajare strategică non-nucleară” pe teritoriul ucrainean ar duce efectiv la un „statut nuclear” al Ucrainei, cel puțin în ochii Rusiei aşa o să fie percepută o astfel de mutare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
