Parteneriatul – denumit proiectul Hypersonic Flight Test and Experimentation, sau HyFliTE – va include până la șase campanii comune de teste de zbor, care urmează să se desfășoare până în 2028. Intenția este de a crește cadența de testare hipersonică și de a mobiliza finanțarea, facilitățile și experiența celor trei națiuni.
„Ne creștem capacitatea colectivă de a dezvolta și furniza tehnologii hipersonice ofensive și defensive printr-o serie robustă de teste și experimente trilaterale care vor accelera dezvoltarea conceptelor hipersonice și a tehnologiilor critice”, a declarat Heidi Shyu, subsecretar la DoD pentru cercetare și inginerie.
Acordul se încadrează în cel de-al doilea pilon al pactului trilateral de apărare cunoscut sub numele de AUKUS, care se concentrează pe partajarea tehnologiei și dezvoltarea capabilităților avansate.
Anunțul nu oferă detalii despre viitoarele campanii de testare, dar menționează că aceste eforturi vor fi finanțate dintr-un fond de 252 milioane de dolari.
HyFliTE se va baza pe eforturile comune anterioare de testare desfășurate de SUA și Australia, care au efectuat împreună cercetări hipersonice de mai bine de 15 ani. În 2017, au culminat un efort secret de un deceniu, cunoscut sub numele de Hypersonic International Flight Research Experimentation sau HiFiRE. Prin intermediul programului, au fost explorate viitoarele arme de mare viteză și proiecte de subsisteme, fiind efectuate o serie de teste de zbor.
În 2020, cele două națiuni au lansat un efort numit Southern Cross Integrated Flight Research Experiment sau SCIFiRE. Programul și-a propus să dezvolte o rachetă cu o viteză de 5 Mach, alimentată de un motor scramjet, care să fie transportată de o aeronavă tactică de luptă. Această activitate a contribuit la programul Hypersonic Attack Cruise Missile (HACM) al Forțelor Aeriene americane.
Nota autorului: Rusia a anunțat din 2017 că deține arme hipersonice operaționale. Cu toate acestea, rachetele Kinzhal și Zirkon, despre care Moscova a spus că zboară la viteze hipersonice, sunt interceptate regulat de sistemele Patriot din dotarea apărării antiaeriene ucrainene. Acest lucru, total neașteptat din partea Rusiei dar probabil și din partea companiilor occidentale, ridică semne serioase de întrebare asupra viabilității armelor de atac hipersonice, în forma lor actuală.
Kerstin Huber, ofițer executiv pentru Tehnologia Vehiculelor Aplicate la Organizația pentru Știință și Tehnologie a NATO consideră că armele hipersonice veritabile sunt, probabil, la decenii distanță de a fi desfășurate, iar cercetările necesare vor fi cel mai bine realizate în colaborare între națiunile occidentale. "Aș crede că mai sunt necesari încă 20 de ani," a spus Huber la expoziția de apărare Eurosatory de la Paris din iunie 2024.
Huber a pus sub semnul întrebării dacă Rusia a dezvoltat cu adevărat o tehnologie care să îndeplinească definiția tipică a unei arme hipersonice.
Provocările tehnologice care trebuie depășite, pentru a obține o armă hipersonică care să lovească ținta și să supraviețuiască pentru a îndeplini misiunea, sunt mari și necesită pur și simplu revoluționarea cel puțin a domeniului telecomunicațiior.
Căldura generată ca urmare a vitezei mari de zbor determină înconjurarea rachetelor de un strat de aer ionizat, care face "foarte dificile" comunicarea, navigația, ghidarea și controlul. Dezvoltarea de noi materiale ajută la protejarea senzorilor a spus Huber.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
